Cum trebuie administrate antiviralele orale care tratează COVID-19. Medic: „Pacientul trebuie să vină la maximum 5 zile de la debutul bolii”

Terapiile antivirale trebuie prescrise de medic Foto: Arhivă

Tratamentele antivirale orale trebuie administrate doar la indicaţia medicului, în primele zile ale infecţiei cu SARS-CoV-2. Luate cum trebuie, medicamentele ar putea scădea foarte mult numărul pacienţilor care ajung în spital, dar şi numărul de decese şi de forme grave.

Tratamentele orale antivirale pot ajunge să facă diferenţa pentru pacienţii care contractează infecţia cu SARS-CoV-2. Specialiştii Ministerului Sănătăţii au întocmit o listă cu aceste antivirale care pot fi prescrise în forme uşoare şi medii de boală, doar adulţilor, în primele cinci zile ale infecţiei. 

Din listă fac parte Favipiravir, Paxlovid şi Molnupiravir. Riscurile administrării nu sunt puţine, o serie întreagă de pacienţi având contraindicaţii, astfel că tratamentul trebuie neapărat prescris de un medic, atrag atenţia specialiştii. 

Pacienţi în spital, mai puţini 

Conf.dr. Simin Florescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Prof.dr. Victor Babeş” din Bucureşti, a explicat în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul pentru Inovaţie în Medicină ce înseamnă tratamentele orale pentru pandemia de COVID-19: „După ce am traversat o lungă perioadă în care nu am avut la dispoziţie mijloace terapeutice, de la finalul anului trecut a apărut posibilitatea de a utiliza nişte medicamente mai simple din punct de vedere al administrării – care ar putea schimba cursul pandemiei, în sensul în care ar putea scădea foarte mult numărul pacienţilor care ajung în spital, numărul de decese şi de forme grave. Exact la cei care erau cei mai expuşi: pacienţii cu factori mari de risc, cu comorbidităţi, vârstnici”. 

Aceste tratamente au făcut obiectul unor studii şi pe alte tipuri de patologii, mai adaugă expertul. „Deci nu sunt medicamente inventate acum pentru tratamentul COVID-19. Dacă totul decurge aşa cum a planificat Ministerul Sănătăţii, ar trebui să nu mai avem probleme în primul rând din punct de vedere al patologiei – care va fi tratată mai rapid şi mai eficient – şi în al doilea rând, din punctul de vedere al suprasolicitării sistemului de sănătate, pentru că valul 4 a fost absolut oribil”, arată aceasta. 

Efecte toxice importante 

Favipiravirul, a spus specialista, a fost utilizat cam de la debutul pandemiei, atunci pe baza unor date preliminare, iar pe parcursul ei s-au acumulat date suficiente pentru a trage o concluzie. „Eficienţa acestui antiviral este una moderată în tratamentul COVID-19. El poate doar să scadă durata simptomatologiei cu câteva zile. Nu are o influenţă deosebită asupra prognosticului pacientului şi, din păcate, este extrem de toxic în anumite circumstanţe. Este total contraindicat femeilor însărcinate şi trebuie mare atenţie ca în perioada adminisitrării să nu intervină o sarcină, iar bărbaţii fertili trebuie să utilizeze şi ei mijloace contraceptive în timpul tratamentului şi cel puţin 7 zile după aceea”, a avertizat medicul infecţionist. 

Există şi alte efecte toxice, hepatice în special, de accea administrarea trebuie făcută numai după evaluarea medicală şi la indicaţia unui medic care consultă pacientul, are un set de investigaţii, cunoaşte comorbidităţile şi posibililele contraindicaţii”, a subliniat medicul. 

Celelalte două medicamente par să fie şi ele eficiente, a mai spus Simin Florescu: „Loturile de pacienţi pe care s-au administrat arată o scădere în procente variabile – mai puţin la Molnupiravir şi mai mult la Paxlovid– a numărului de spitalizări cu 30-40, respectiv cu 80%. Este foarte important că e vorba despre o scădere şi de un prognostic mai bun al pacienţilor. Dar şi acestea au efecte adverse şi interacţiuni medicamentoase pentru care fiecare pacient trebuie evaluat”.

Ce faci la primul semn de COVID-19 

Directorul medical a explicat care trebuie să fie traseul pacientului cu semne de COVID-19. „În primul rând, pacientul ar trebui să se testeze. Cum se face această testare? În cel mai bun caz ar trebui anunţat medicul de familie care îl va chema la testare. În cazul în care nu are un medic de familie apelează la DSP. DSP-ul, prin intermediul Ambulanţei, vine acasă, îl testează şi are un rezultat confirmat. Există, e adevărat, şi multe teste disponibile la domiciliu, teste rapide antigen, care sunt bune pentru orientarea pacientului. Dar testele făcute acasă nu sunt valabile fără o confirmare şi un rezultat oficial dat de un laborator acreditat şi introduse în CoronaForms. Pentru că atunci pacientul este cunoscut ca pozitiv pentru SARS-CoV-2. Acela este momentul în care începe traseul pacientului”, a explicat medicul infecţionist. 

Din acel moment, medicul de familie îi spune pacientului ce are de făcut. Acesta cunoaşte istoricul pacientului, dacă este vaccinat sau nu, are sau nu factori de risc pentru o formă severă de boală. „Dacp pacientul are oricare dintre factorii de risc – obezitate, diabet, boli cardiovasculare, afecţiuni respiratorii cronice – care îl predispun la o formă severă de boală, medicul de familie îl va trimite către un centru de evaluare. Aceste centre se adresează pacienţilor confirmaţi cu COVID-19, nu sunt centre de testare. Pentru testare se apelează ca şi până acum la medicul de familie şi DSP. De ce spun asta? Pentru că de când s-a anunţat în presă că s-au organizat aceste centre apar tot mai mulţi pacienţi la poarta spitalului nostru care solicită testare”, atrage atenţia dr. Florescu. 

Tratamentul antiviral, ridicat din centrul de evaluare 

Dacă medicul de familie îi spune pacientului că are o formă uşoară, acesta poate veni la centrul de evaluare cu maşina proprie. „Nu cred că este raţional să se apeleze la Ambulanţă pentru oameni cu rinofaringită, pentru a-i duce la centrele de evaluare. Pentru că din nou apare o suprasolicitare a sistemului de Ambulanţă pentru cazuri care nu au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă”, a mai spus medicul. „În serviciile de urgenţă ar trebui să se testeze doar pacienţi gravi”, a subliniat dr. Florescu. 

La centrul de evaluare, pacientul are nevoie de documentul de identitate şi nu de trimitere de la medicul de familie, unde este preluat de un medic specialist. I se vor recomanda analize de sânge dacă este cazul, după care i se face un examen radiologic pulmonar, în funcţie de situaţia clinică a pacientului, apoi i se va prescrie sau nu tratament antiviral oral. 

„Pacientul trebuie să vină la maximum 5 zile de la debutul bolii, din momentul în care a fost confirmat. Dacă vine după 10 zile, acest tratament antiviral nu mai poate fi prescris, pentru că nu mai este eficient. Tratamentul antiviral prescris se ridică din acel centru, nu trebuie să plece pacientul nicăieri cu reţeta-n mână. Repet, dacă este nevoie”, a conchis dr. Simin Florescu.  

Ultima etapă a traseului este informarea medicului de familie asupra tratamentului primit şi monitorizarea atentă de către acesta. 

Jumătate din românii vaccinaţi nu-şi mai fac boosterul

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, col.dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar de boli infecţioase, a declarat, joi, că au fost vaccinate cu doza a treia peste 2.256.000 de persoane, iar numărul total de persoane eligibile pentru booster la 20 ianuarie (care au cel puţin patru luni de la prima schemă de vaccinare) este de circa 5,26 de milioane de persoane.

Totodată, în perioada 13-20 ianuarie, au fost făcute, în platforma de programare, 2.841 de programări pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani. Dozele de vaccin pentru această grupă de vârstă vor ajunge în ţară în 25 ianuarie. „În acest moment, în platforma de programare sunt active 220 de cabinete de vaccinare pediatrică, în toate judeţele, din care sunt şase cabinete de vaccinare pediatrică în Bucureşti, câte unul în fiecare sector, două cabinete de vaccinare pediatrice în judeţul Ilfov şi mai sunt încă 21 de cabinete de vaccinare pediatrice inactive şi care vor fi actualizate şi activate în platformă în funcţie de adresabilitate şi de deciziile DSP judeţene“, a declarat Valeriu Gheorghiţă. 

Gheorghiţă a mai spus că vaccinarea copiilor din această grupă de vârstă va începe în 26 ianuarie: „S-a modificat calendarul de livrare pentru dozele pediatrice în sensul în care toate cele 114.000 de doze vor ajunge în România pe data de 25 ianuarie şi vor fi distribuite către centrele de depozitare, ulterior către DSP judeţene, încât să fie disponibile pe 26 dimineaţa în cabinetele de vaccinare pediatrică“. El a arătat că 42.000 de doze vor merge la Institutul Cantacuzino şi câte 12.000 de doze la cele şase centre regionale de la Braşov, Cluj, Constanţa, Timişoara, Iaşi şi Craiova.

Protecţie limitată după prima schemă de vaccinare 

Gheorghiţă a afirmat că se observă o „decuplare, o dihotomie“ în ce priveşte eficienţa vaccinurilor actuale pentru varianta Omicron faţă de infecţie, respectiv faţă de spitalizări şi decese.

„După o primă schemă de vaccinare, protecţia faţă de infecţie este limitată, este considerabil scăzută, însă se menţine o protecţie faţă de spitalizări şi faţă de riscul de deces. Această protecţie este considerată în momentul de faţă ridicată, cu atât mai mult după administrarea dozei de booster. Studiile ne arată că protecţia unei prime scheme de vaccinare faţă de infecţie, inclusiv infecţia asimptomatică, este de circa 30%, iar protecţia după o primă schemă de vaccinare este de 50% faţă de riscul de spitalizare şi de deces şi aici vorbim de varianta Omicron. După administrarea dozei de booster, protecţia faţă de infecţie creşte la 60%, iar faţă de formele severe, care necesită spitalizare, şi deces creşte la 90% în primele două luni de la administrarea dozei de booster şi are o tendinţă uşoară de scădere după 3 luni de la administrarea dozei de booster“, a explicat el.

Gheorghiţă a mai spus că, deşi numărul de infectări a crescut, încă rămâne o rată mică de spitalizare şi de decese, din două motive: răspunsul imun celular, care se menine activ şi e foarte bine întărit după doza de booster, şi patogenitatea intrinsecă mai redusă a variantei Omicron.

„Aceste lucruri ne dau speranţa că putem controla un val produs de varianta Omicron, în ciuda unui număr foarte mare de cazuri raportate în fiecare zi“, a punctat Gheorghiţă.

STUDIU Multe dintre efectele secundare de după vaccinare nu sunt provocate de ser 

Un nou studiu israelian arată că mai mult de două treimi dintre efectele secundare uşoare pe care le resimt oamenii după vaccinarea anti-COVID-19 pot fi atribuite versiunii negative a efectului placebo, decât serului în sine.

Cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston (BIDMC) au examinat datele din 12 studii clinice cu vaccinuri contra coronavirusului şi au constatat că „efectul nocebo“ a reprezentat mai mult de trei sferturi (76%) dintre reacţiile adverse obişnuite de după prima doză şi mai mult de jumătate (52%) după a doua doză.

O treime dintre participanţii care nu au primit vaccin au raportat efecte precum durerea de cap şi oboseala.

Efectul nocebo apare atunci când un pacient are aşteptări negative cu privire la un tratament şi îl face pe acesta să aibă un efect mai negativ decât ar fi avut în mod normal. 

Spre exemplu, un pacient care a luat un medicament şi anticipează un anumit efect secundar, poate suferi acest efect chiar dacă substanţa luată este una inactivă.

Constatările, publicate în Jurnalul Asociaţiei Medicilor Americani, sugerează că o mare parte din efectele secundare mai uşoare, cum ar fi durerile de cap, oboseala pe termen scurt şi durerile de braţ, nu sunt produse de vaccinul în sine, ci de alţi factori despre care se crede că generează răspunsul nocebo, precum anxietatea.

„Evenimentele adverse după un tratament placebo sunt frecvente în studiile controlate randomizate“, a declarat autorul principal al studiului, Julia W. Haas, PhD, cercetător în cadrul Programului de studii placebo de la BIDMC.

„Colectarea de dovezi sistematice cu privire la aceste răspunsuri nocebo în cadrul studiilor de vaccinare este importantă pentru vaccinarea COVID-19 la nivel mondial, mai ales că îngrijorările privind efectele secundare sunt considerate ca fiind unul dintre motivele de ezitare în faţa vaccinării“, a adăugat ea, relatează Hotnews.ro.