Cum se schimbă meseria de jurnalist şi implicaţiile pentru democraţie

Va aduce schimbarea în meseria de jurnalist schimbarea în procesul democratic? Către ce se îndreaptă meseria de jurnalist? Ce echilibru se poate găsi între elemente ale jurnalismului ce ţin de domeniul interesului public şi restul? Ce mix de piaţă liberă, societate civilă şi politici publice este dezirabil? La aceste întrebări ne răspund Rasmus Nielsen şi David Levy de la Universitatea din Oxford.

După criza din 2008, au avut loc câteva schimbări în mass-media. Acestea sunt scăderile ciclice în veniturile din publicitate şi scăderi massive în veniturile din publicaţii în toate ţările lumii exceptând India. De asemenea, noi tehnologii au adus noi website-uri, crescând competiţia dintre ele. Cum industria media este în schimbare, în aceste prime etape dintr-o uriaşă transformare, profesia de jurnalist este şi ea în schimbare. De exemplu, acum jurnaliştii muncesc mai mult în locuri de muncă temporare sau project-based.

Chiar dacă Internetul a penetrat lumea întreagă în ultimii 20 de ani, ştirile rămân o mică parte a traficului zilnic. Mai mult, publicitatea pe Internet este o piaţă în creştere. Mai mult, mass-media publică reprezintă încă un jucător pe piaţă, statele continuând să subsidieze mass-media publică. Dintr-un punct de vedere economic, industria ştirilor continuă să corespundă chiar şi azi, după aproximativ 10 ani, cu categorizarea făcută de Hallin şi Mancini: sisteme media liberale, sisteme media corporatist-democratice şi sisteme media pluralist-polarizate. Mai mult, aceste categorii corespund aproape perfect cu categoriile de economii de piaţă create de Hall şi Soskice (2001). Însă generalizarea nu este necesară şi nici suficientă. Există greutăţi în faţă, dar şi oportunităţi. 

Creşterea Internetului şi recesiunea globală sunt greutăţi pentru profesia de jurnalist. Şi acestea sunt valabile în special pentru SUA. Mangerii de site-uri trebuie să fie îngrijoraţi acum nu numai despre profituri joase, dar şi despre viitorul jurnalismului şi cum se schimbă această meserie. Mai mult, mediul în schimbare este şi viitorul democraţiilor. Politica media nu este diferită de alte politici în sensul conotaţiilor ideologice. Managerii, jurnaliştii profesionişti, politicienii şi cetăţenii care îi contestă trebuie să treacă peste tradiţiile naţionale şi jurnalismul traditional, trebuie să îl ia pe Schumpeter cu al lui “creative destruction” şi să găsească noi modele de business pentru jurnalism.