De ce e mai mortală gripa din acest an

20 de români au murit din cauza gripei în condiţiile în care anul trecut, până pe 20 ianuarie, muriseră doar doi. Tulpinile care fac ravagii în acest sezon sunt cele de tip A, motiv pentru care specialiştii recomandă vaccinarea, deşi suntem în plin sezon gripal.

România se află în pragul declarării unei epidemii de gripă. Valul de viroze respiratorii şi cazurile de gripă de diagnosticate de medici în ultima perioadă îi îngrijorează pe specialişti. Totuşi, ţara noastră nu întruneşte încă toate condiţiile pentru a decreta epidemie de gripă. 

Cele 20 de decese provocate până acum de virusurile gripale arată însă că gripa din acest sezon ucide mai mult decât o făcea în anii anteriori. De pildă, anul trecut, până pe 20 ianuarie, muriseră două persoane. 

„Anul acesta avem o mortalitate excesivă încă de la debut. În fiecare zi primim informaţii că a mai murit cineva. Sunt zile în care numărul deceselor depăşeşte orice fel de aşteptări. Numărul de decese este unul semnificativ. Un alt lucru care e diferit e faptul că printre cei care au murit se găsesc şi persoane care nu ar fi trebuit să moară. Nu sunt doar bolnavi cronic, sunt şi copii de vârste sub un an dar şi persoane aflate în putere”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Gindrovel Dumitra, şeful Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). 

Tulpinile de tipul A, cele mai agresive

Din cele 20 de decese produse deja de gripă, cele mai multe au fost cu virus gripal de tip A, după cum arată statisticile furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică. De altfel, agresivitatea gripei vine tocmai din faptul că virusurile gripale care circulă în România sunt, cu predilecţie, AH1N1 şi AH3N2. De exemplu, în caz de AH1N1, uneori febra se duce la 38 - 39 de grade Celsius. La AH3N2, febra poate să ajungă până la 40 de grade Celsius.

„Ambele virusuri se caracterizează printr-o simptomatologie mult exagerată comparativ cu gripa de tip B, care a fost predominantă în sezonul precedent. Când a apărut AH1N1, în 2009, s-a constatat că un număr mare de decese apărea la persoane tinere şi la femei gravide. S-a demonstrat atunci că organismul declanşa o reacţie de apărare exagerată împotriva gripei, capacitate de reacţie care ducea, în final, la apariţia unor modificări pulmonare care împiedicau schimburile gazoase, numite plămânul alb. Erau, astfel, mai multe decese la persoanele cu un sistem imunitar competent. Este posibil să asistăm la un asemenea fenomen şi în acest an pentru că AH1N1 se întâlneşte frecvent”, a completat Gindrovel Dumitra. 

Sezonul gripal va dura până în aprilie

Chiar dacă peste 1,2 milioane de persoane sunt deja vaccinate antigripal cu ser gratuit pus la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii medicilor de familie, un număr semnificativ de români, peste 500.000, au cumpărat vaccinul antigripal din farmacii. Preţul acestuia variază între 50 şi 60 de lei, explică specialiştii, potrivit cărora vaccinarea este singura metodă sigură prin care organismul se poate apăra de infecţia cu virusul gripal. 

„Nu este un vaccin perfect, are o eficienţă de 70%, dar e cel mai bun lucru pe care îl putem face. E singura metodă dovedită ştiinţific o reprezintă vaccinarea împotriva gripei. Sigur că era de preferat ca vaccinul să se facă după jumătatea lunii octombrie, adică undeva în noiembrie-decembrie, maximum începutul lunii decembrie astfel încât acum, în plin sezon, persoanele să fie protejate împotriva gripei. Dar nici acum nu este târziu. Prin urmare, cei care nu s-au vaccinat, o pot încă face, pentru că sezonul gripal va dura până la jumătatea lunii aprilie. Deci ne aşteptăm în continuare la îmbolnăviri şi la decese”, a mai spus medicul de familie.

Specialistul a mai explicat că deşi o persoană se vaccinează în acest moment, durează două săptămâni până ce anticorpii se formează. Chiar şi cei care s-au vaccinat în luna octombrie pot sta liniştiţi, pentru că vaccinul este eficient, în prinicipiu, între 4 şi 6 luni. 

Medicul a explicat că, pe lângă vaccinare, persoanele sănătoase ar trebui să consume multă vitamina C, lichide, fructe şi chiar echinaceea, deşi beneficiile acesteia din urmă nu au fost dovedite ştiinţific. În schimb, sunt contraindicate antibioticele, pe motiv că nu au niciun fel de efect în omorârea virusului antigripal. 

Cum se declară epidemia de gripă 

Însă, deşi România e în pragul unei epidemii, suntem încă departe de declararea ei. Asta ar presupune să existe trei săptămâni endemice la rând, cum a fost, spre exemplu, săptămâna 7 - 13 ianuarie, când decesele cauzate de infecţiile respiratorii acute au fost mai multe comparativ cu săptămâna precedentă, iar virusul gripal a fost depistat pozitiv la peste 50% din cazurile testate. 

De asemenea, pentru declararea epidemiei contează gradul de răspândire al gripei, cazurile să fie distribuite în mai multe judeţe, nu doar în focare. După declararea epidemiei de gripă, pe care România nu a declarat-o din 2009, când a fost pandemie, se numără inchiderea şcolilor, intrarea spitalelor în carantină şi chiar interzicerea călătorilor, conform INSP.

Farmaciile, luate cu asalt de români 

Valul de viroze respiratorii şi gripa virulentă din acest an i-a făcut pe români să ia cu asalt farmaciile. „Sunt la mare căutare produsele pentru răceală, mai mult decât în sezoanele precedente. În plus, au fost atât de multe solicitări pentru vaccinul antrigripal şi pentru Tamiflu încât am rămas fără ele la un moment dat”, a explicat, pentru „Adevărul”, Georgiana Cuc, farmacist în Capitală.

Printre cele mai solicitate sunt produsele pe bază de ibuprofen şi paracetamol, ca tratament. Însă o parte din cei care ajung la farmacie solicită şi produse de imunizare, foarte importante dacă nu s-a administrat vaccinul antigripal. Se caută şi produsele simptomatice cum ar fi spray-urile nazale, sirop de tuse sau pastile pentru durerile de gât. 

Măştile de protecţie, la mare căutare 

Ca o noutate faţă de anii precedenţi, se vând şi foarte multe măşti de protecţie. Acestea nu reprezintă neaparat o măsură de protecţie. „De pildă, când îţi strănută cineva bolnav pe mână şi tu o duci la gură sau la mască, tot iei boala. Măştile sunt eficiente pentru a nu răspândi boala, ca să nu respiri direct pe alţii sănătoşi, sau să nu tuşeşti ori să strănuţi pe alţii. Ca idee, din 300 de pacienţi, cam cinci întreabă de măşti şi le şi cumpără”, a conchis farmacista. 

Epidemie de gripă în Ungaria şi Bulgaria 

Două state vecine, Ungaria şi Bulgaria, au declarat epidemie de gripă. Ambele ţări întrunesc condiţiile impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru declararea unei astfel de epidemii. În cazul Ungariei, epidemia este decretată la nivel naţional. 

„Majoritatea pacienţilor sunt adulţi tineri iar testele de laborator indică faptul că virusul predominant este virusul A”, au explicat autorităţile din Ungaria. Acestea susţin că din cauza numărului foarte mare de cazuri, accesul în anumite spitale a fost restricţionat, nu doar la Budapesta, ci şi în alte oraşe. În ceea ce priveşte Bulgaria, aici epidemia de gripă a fost declarată doar în opt judeţe. 

Diferenţe între răceală şi gripă 

Gripa, ca simptomatologie, este acea afecţiune care, pe lângă febră, debut brusc, tuse, asociază alterarea profundă a stării generale. Cu alte cuvinte, persoana bolnavă stă la pat. Virozele obişnuite pot veni la pachet cu febra, dar în momentul în care scazi temperatura, persoana respectivă se va simţi mai bine. Îşi va putea desfăşura activităţile obişnuite, ceea ce la gripă nu se întâmplă”, arată medicii. 

De asemenea, în caz de viroză, creşterea temperatuii nu este obligatorie. Pot să apară simptome precum tusea, disconfort, rinoree, durere în gât, dar fără febră sau alterarea stării generale. În ceea ce priveşte complicaţiile gripei, acestea pot include pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor cronice deja existente, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, astmul sau diabetul.