Societate

articolul anterior articolul urmator

De la cine a luat CCR mandat antieuropean

38
10 Jun 2021 13:45:39
Deutsche Welle

În România filonul antioccidental pare firav, cu toate că are mai mereu putere mare de reprezentare. Curtea Constituţională a României (CCR) tocmai a votat, de pildă, împotriva Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Nu e prima dată, dar acum a făcut-o nervos, cu adresă directă la aşa-numita Secţie Specială, gândită în 2018 de PSD pentru hărţuirea magistraţilor curajoşi. 

Majoritatea judecătorilor de la Curtea Constituţională şi-au dovedit deja antipatia faţă de legislaţia anticorupţie, inclusiv primul şef la DNA, Daniel Morar, care după momentul său de glorie şi-a mulat conştiinţa după nevoile fostului preşedinte Traian Băsescu. Această formă de loialitate pe care judecătorii CCR o au faţă de cei care i-au numit şi nu faţă de principiile Constituţiei, scoate în evidenţă nu doar reflexul subalternului, ci şi o deficienţă greu de remediat a fundaţiei democratice a statului de drept din România. Numirea judecătorilor la CCR se face de către politicieni, cel mai adesea pe criterii politice şi cu gândul că aceştia le vor fi folositori. Acum, majoritatea Curţii e pro-PSD, dar înainte a fost pro-Băsescu (PDL). Anul următor, când se vor face noi numiri, actuala coaliţie de guvernământ ar putea avea de partea ei CCR. 

CCR s-a repezit astfel să contrazică hotărârea judecătorului de la Curtea de Apel Piteşti, care a stabilit, pe baza recentei decizii a Curţii de Justiţie a UE, că Secţia Specială funcţionează contrar legislaţiei europene. 

Aşa că, judecătorii care ar trebui să fie păzitorii Constituţiei au decretat că instanţele ordinare nu pot aplica decizii ale Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în detrimentul CCR. Totuşi, Constituţia României prevede la Articolul 148 (2) că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” şi că (4) „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”.

Decizia CCR consideră că obligaţiile României faţă de legislaţia europeană sunt doar politice, adică implică doar Parlamentul şi Guvernul şi „nu pot incumba instanţele de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”

Această remarcă ar putea fi considerată un fals intelectual în sens juridic, fiindcă pur şi simplu trece cu vederea faptul că în Constituţie este menţionată şi autoritatea judecătorească printre instituţiile care trebuie să se supună legislaţiei europene. Codul penal prevede chiar o pedeapsă de la 1 la 5 ani pentru oficialii care omit, cu bună ştiinţă, informaţii sau date în activitatea lor (Art. 321). Liviu Avram face în Adevărul un istoric al mistificărilor provenite de la şeful CCR, Valer Dorneanu, care s-ar putea încadra aici.

Dincolo de idiosincraziile juridice şi de penalităţile pe care le-ar putea suporta, dacă statul de drept ar funcţiona cu adevărat, comportamentul Curţii Constituţionale a României are un fir logic: în fond judecătorii CCR nu s-au declarat jigniţi atunci când Sputnik i-a lăudat şi a declarat Curtea „adevăratul factor de echilibru în 2019”

Tot atunci, Valer Dorneanu a primit titlul „personalitea anului” din partea organului de propagandă al Rusiei, fiindcă a adoptat o linie dură, antioccidentală, dar şi pentru că în 2018 a fost într-o vizită oficială în Rusia, sfidând guvernul pe care-l servea şi deciziile UE. Şeful Curţii Constituţionale a acceptat invitaţia în Federaţia Rusă la scurt timp după ce le-a comunicat oficialilor de la Bruxelles că CCR nu mai vrea să fie implicată în discuţiile privitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Plenul Curţii a aprobat cu majoritate de voturi deplasarea lui Valer Dorneanu la St. Petersburg pentru a participa la Forumul Juridic Internaţional organizat de omologul său rus. Toate aceste informaţii au fost publicate atunci pe site-ul Curţii Constituţionale, dar între timp nu mai pot fi găsite. Dorneanu a vrut cu orice preţ să meargă acolo, deşi ministrul de Externe, la acea dată, Teodor Meleşcanu, i-a explicat că alăturarea sa şefilor aşa-ziselor curţi constituţionale ale enclavelor devenite jucării în politica externă a Moscovei ar putea însemna recunoaşterea, fie şi simbolică, a acestor teritorii, pe care Occidentul nu le recunoaşte ca entităţi separate.  

Preşedintele Curţii Constituţionale din România şi-a asumat atunci preferinţa pentru Rusia în detrimentul Uniunii Europene. La fel cum din 2017 încoace şi-a asumat punerea în practică a politicilor iliberale în perioada Liviu Dragnea, iar din 2019 sabotarea revirimentului prooccidental. Nu e clar dacă Valer Dorneanu face întregul joc antidemocratic la cererea PSD, din proprie iniţiativă, din spirit naţionalist sau din alte considerente. Oricum, şeful CCR nu e singur în acest demers, ci are de partea lui o majoritate care îşi trădează, odată cu fiecare decizie controversată, menirea de câine de pază al Constituţiei. 

Sabina Fati - Deutsche Welle

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

38 Comentarii

gyll
10.06.2021, 14:45:08

Cum de la cine, simplu, de la PSD.

+11 (19 voturi)
Utilizator Adevărul
10.06.2021, 15:01:17

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
10.06.2021, 15:20:11

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
10.06.2021, 15:22:30

Comentariu considerat abuziv.

herr v.6.01
10.06.2021, 15:23:48

Plangere penala pe numele lui Valer Dorneanu!

+10 (16 voturi)

Vezi toate comentariile (38)

Modifică Setările