De ce ne-a fost frică, n-am scăpat! Medicii, siliţi să aleagă pe cine salvează

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicii siliţi să aleagă pe cine salvează FOTO: Mediafax
Medicii siliţi să aleagă pe cine salvează FOTO: Mediafax

Creşterea exponenţială a cazurilor de COVID-19 în România pune presiune maximă pe sistemul de sănătate. Numărul limitat de locuri la Terapie Intensivă îi aduce pe unii medici în situaţia de a alege ce pacienţi să trăiască.

Situaţie dramatică în cele mai multe dintre spitalele care tratează bolnavi de COVID-19: medicii sunt nevoiţi să decidă care pacienţi ajung la Terapie Intensivă (TI) şi care nu, cine să fie salvat şi cine nu. „Practic, trebuie să alegem dintre ei, în momentul în care se creează un loc sau două în TI, trebuie să alegem dintre cei şase, de exemplu, care ar necesita îngrijire pe cel care pare cel mai indicat să intre pe un loc eliberat”, a mărturisit doctoriţa Violeta Tănase, şefa Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Ploieşti.

Medicul a explicat cum s-a ajuns într-o astfel de situaţie: „Suntem într-un moment extraordinar de greu. De câteva zile, pur şi simplu nu avem unde interna pacienţi pe TI. Centrul Naţional de Coordonare nu ne-a mai ajutat, probabil că nu a mai avut cum să ne ajute, şi practic toţi pacienţii gravi - şi nu sunt puţini - au rămas în UPU şi câte 72 de ore, până când au putut fi preluaţi de TI sau s-a ameliorat starea lor, fiind îngrijiţi în UPU, ceea ce este absolut anormal. Sunt pacienţi neinternaţi, rămaşi în Urgenţă, consultaţi de specialistul de boli infecţioase al spitalului şi de medicii de TI, dar pacienţi care nu au avut cum să fie admişi într-o secţie de TI din lipsă de locuri. Nu am avut unde-i interna”, arată medicul.

Gărzi cu medici rezidenţi

Dr. Tănase subliniază că judeţul Prahova se află în această situaţie şi pentru că oamenii încalcă regulile sanitare: „Populaţia nu respectă indicaţiile noastre şi ale autorităţilor, este un judeţ foarte populat, cu zonă turistică, probabil astea sunt explicaţiile, nu ştiu. Cert este că la Prahova nu stăm bine deloc.”

Pe lângă lipsa locurilor la Terapia Intensivă, în Prahova lipsesc şi medicii. „Cei care mai suntem încă sănătoşi trebuie să ne ocupăm de pacienţi, care sunt la fel de mulţi cum au tot fost în ultimele două luni, cred. În TI avem patru medici rezidenţi detaşaţi, care practic ei acoperă linia de gardă de pe TI COVID. Sunt şase medici specialişti şi primari de TI care asigură linia de gardă non-COVID şi unul dintre ei în fiecare zi acoperă perioada de dimineaţă, până începe linia de gardă pe terapie intensivă COVID, iar de la orele prânzului până a doua zi de dimineaţă, linia de gardă este acoperită de medicii rezidenţi. Rezidenţii, de asemenea, trebuie să fie tot timpul coordonaţi de un specialist, de un medic primar. Ei sunt totuşi în perioada de pregătire”, a mai spus dr. Violeta Tănase. Situaţia trenează de trei săptămâni, adaugă medicul, pentru că Bucureştiul a fost plin şi judeţele din jur au fost, de asemenea, pline.

Dr. Musta: Acum va trebui să alegem între ce putem salva şi ce nu

Aceeaşi situaţie critică este şi în Timiş. Numărul bolnavilor este în creştere, iar locurile în spitale sunt puţine. Dr, Virgil Musta, medic primar de boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, spune că pandemia nu ar fi scăpat de sub control dacă oamenii ar fi respectat regulile sanitare, iar autorităţile ar fi fost mai ferme.

 „Dacă respectam acum trei luni, nu eram aici. Nerespectând, încetul cu încetul, ne contaminăm. Acest comportement a dus la explozia de cazuri şi care va fi greu de stopat. Este rău că nu mai avem timp. În sensul presiunii sistemului de sănătate. Una era să se întâmple când spitalul era gol, alta e când spitalul e plin. Acum va trebui să alegem între ce putem salva şi ce nu putem salva. Să zicem că sunt persoane care vin cu forme medii şi severe, acum îi trimitem acasă şi sperăm să nu evolueze sever”, a declarat dr. Musta.

 Prefectura Timiş a decis ca de ieri Secţia de recuperare cardiovasculară să devină clinică exterioară a spitalului de boli infecţioase, ceea ce va aduce în plus 48 de paturi pentru pacienţii cu COVID-19.

„Ar fi de TI, dar nu avem paturi”

Nici la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti nu mai sunt locuri la TI.

 „S-a eliberat un pat azi-dimineaţă şi s-a ocupat imediat. Partea bună la «Marius Nasta» este că avem pneumologi şi colaborarea între ei şi TI este bună. Practic, ventilaţia începe pe secţie. Avem pacienţi hiperventilaţi - metodă care practic se aplică în TI - care sunt trataţi pe secţie. Avem 38 de pacienţi care au o ventilaţie cu debite mari de oxigen care sunt foarte severi. Nu au forme critice de boală, dar severe. O parte dintre ei ar fi de TI, dar nu avem loc. Şi atunci îi ţinem în secţie, îi tratăm şi ne bucurăm că avem pat cu oxigen şi medicaţie, iar unii dintre ei chiar evoluează bine. Am avut azi-noapte o pacientă de 40 de ani care a avut două surse de oxigen contectate ca să putem să-i asigurăm o concentraţie adecvată de oxigen şi metodă de ventilaţie. Deci, este foarte greu. Pacienţii sunt foarte rău bolnavi”, subliniază dr. Beatrice Mahler, managerul de la „Marius Nasta”.

Medicii sunt obosiţi, epuizaţi, adaugă managerul, dar sunt conştienţi că este un moment în care trebuie să facă faţă. „Nu avem încotro. M-aş bucura însă să văd că, din partea tuturor colegilor din tot Bucureştiul, există această mobilizare în a ajuta pacientul: şi COVID, şi cronic. Pentru că toţi au nevoie de asistenţă şi e important să fim uniţi şi să fim acolo. Boala nu alege, nici noi nu avem voie să alegem, ci trebuie să găsim soluţii să-i tratăm pe toţi”, conchide medicul.

Activităţi cu riscuri mari de infectare

„Mâncatul împreună, fără mască, în spaţii închise şi aproape, fumatul la colţ cu poveştile de rigoare, statul în acelaşi birou închis, neaerisit, cu încă doar 1-2 persoane şi fără mască, manipularea cu mâini murdare a măştii, sintagma „doar acum am dat jos masca sau «numai 5 minute ca să pot respira bine», mersul în aceeaşi maşină fără mască pot fi acel călcâi al lui Achile pentru infectare”, atrage atenţia dr. Andreea Moldovan, medic primar de boli infecţioase, medic specialist epidemiolog şi directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase din Braşov, spital COVID. 

Faptul că până acum mulţi dintre noi am scăpat de infecţie respectând recomandările, purtând mască, păstrând distanţarea, evitând aglomeraţiile arată că aceste măsuri funcţionează. „Jucăm la trecerea timpului, la evitarea colmatarii profunde a sistemului medical (deja e foarte greu să găseşti un loc de internare), la obţinerea unor metode terapeutice mai bune. Haideţi, încă un pic de efort!”, este îndemnul dr. Moldovan.

OMS: „Puneţi cazurile de contact în carantină”

„Puneţi cazurile de contact în carantină”, este îndemnul către autorităţi al directorului OMS însărcinat cu probleme de urgenţă sanitară Michael Ryan.

„Dacă mi-aş putea pune o dorinţă magică pentru a îmbunătăţi un lucru pe care ar trebui să-l îmbunătăţim cu adevărat, aceasta ar fi să mă asigur că fiecare persoană care s-a aflat în contact cu un caz confirmat de COVID-19 este pusă în carantină pe perioada necesară, pentru a întrerupe lanţul transmiterii”, a declarat Michael Ryan. „Eu nu cred că acest lucru se întâmplă sau că este făcut în mod sistematic”, iar acesta este „unul dintre principalele motive pentru care vedem bilanţuri atât de mari. Aproape jumătate dintre membrii regiunii europene a OMS (48 de state) au înregistrat o creştere cu 50% a numărului infecţiilor săptămâna trecută”, a mai spus el.

Ce restricţii sunt în vigoare în Bucureşti

Rata de infectare din Bucureşti a închis grădiniţele, şcolile şi liceele, dar nu şi creşele sau afterschool-urile care pot funcţiona fără probleme şi în continuare. De ieri, de la ora 0.00, din cauza ratei mari de infectare cu noul coronavirus, Bucureştiul a intrat în scenariul roşu, situaţie care a venit cu o serie de restricţii impuse locuitorilor Capitalei. „S-a instituit obligaţia purtarea măştii în toate spaţiile publice, ne referim şi la copiii care au împlinit vârsta de 5 ani, masca va fi purtată corespunzător, acoperind nasul şi gura”, a anunţat, între altele, Mariana Ţipişcă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.

În plus, în urma unei decizii a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti (CMBSU), de ieri, grădiniţele, şcolile şi liceele, de stat sau private, funcţionează exclusiv online. Iniţial, s-a anunţat că şi creşele sau afterschool-urile vor fi închise, dar, luni seara, Prefectura Bucureşti a dat o erată şi a anunţat că aceste unităţi rămân deschise.

Este vorba de o nouă bâlbă a Prefecturii Capitalei. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Mariana Ţipişcă, a încercat să explice că afterschool-urile şi creşele nu au activitatea reglementată de Ministerul Educaţiei şi de aceea nu sunt vizate de hotărârea Prefecturii privind desfăşurarea activităţilor din educaţie exclusiv online.

Restaurantele s-au închis din nou

Apoi, conform deciziei CMBSU, de azi, de la ora 0.00, restaurantele şi cafenelele nu mai funcţionază la interior. Derogare de la această regulă au restaurantele şi cafenelele din interiorul hotelurilor sau pensiunilor care pot funcţiona, dar numai pentru servirea persoanelor cazate în cadrul acestor unităţi. În plus, sălile de spectacole, teatrele, sălile de jocuri şi cinematografele şi-au suspendat activitatea.Pe de alte parte, masca de protecţie a devenit obligatorie peste tot, inclusiv în spaţiile publice deschise. Restricţiile vor fi în vigoare pentru următoarele două săptămâni chiar dacă, în acest interval, rata de incidenţă a infectărilor va scădea.

Institutul Cantacuzino scoate un medicament pentru stimularea imunităţii

În plină pandemie cu noul coronavirus, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino intră în bătălia cu SARS-CoV-2 şi anunţă că va fabrica un produs pentru stimularea imunităţii. „Am discutat cu directorul Institutului Cantacuzino, colonelul Oancea. În ultima perioadă de timp şi-au focalizat foarte mult atenţia pe ceea ce înseamnă sporirea capacităţii de testare. Totodată, lucrează la un medicament imunomodulator, va ieşi curând pe piaţă, şi a luat măsuri ca vechea linie de producţie a vaccinului trivalent să poată să fie repusă în funcţiune şi să înceapă testele, astfel încât, aşa cum şi-au propus la nivelul institutului, începând de anul viitor să poată să producă vaccinul.

Medicamentul imunomodulator va ieşi până la sfârştiul anului”, a arătat Nicolae Ciucă. Medicamentul va putea fi administrat în perioada virozelor respiratorii. Institutul are deja un lot experimental, iar specialiştii sunt încrezători că, până la finalul anului, noul compus, care va fi autorizat ca supliment alimentar, va exista pe piaţă. Noul medicament se numeşte Orostim-hv şi are proprietăţi biostimulatoare şi antioxidante. Conţine, printre altele, o pulbere de extract de orz verde şi 15 tulpini bacteriene. Suplimentul ar trebui să ne facă mai rezistenţi la infecţii respiratorii. 

Conform specialiştilor instituţiei, este recomandat „persoanelor care lucrează în colectivităţi cu susceptibilitate crescută de îmbolnăvire, copiilor cu infecţii respiratorii repetate, persoanelor de vârsta a treia, în stări cu imunitate scăzută”. 

„Dacăar fi avut un minim de bun-şim, acest prefect şi-ar fi dat demisia de onoare. Din păcate, nu-l are. Marius Ovidiu Nistor preşedinte FSE „Spiru Haret” 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite