Societate

articolul anterior articolul urmator

De ce taie România paturile din spitale

7
7 Feb 2017 06:06:43
Autor: Claudia Spridon
Spitalele româneşti sunt supraaglomerate FOTO Mediafax
Spitalele româneşti sunt supraaglomerate FOTO Mediafax

Deşi sunt spitale româneşti în care stau şi câte doi-trei pacienţi într-un singur pat, autorităţile vor mai tăia din paturile de pe hârtie, dat fiind un plan regional de paturi. Practic, România e obligată să se alinieze normelor europene şi să stimuleze tratarea bolnavilor în regim de zi, aşa cum se întâmplă şi în străinătate.

Cu toate că traseul pacientului român ar trebui să fie unul foarte bine pus la punct: medic de familie - medic specialist - spital, românii ajung prima dată la spital atunci când au o problemă de sănătate. Exact pe dos de restul europenilor, unde deja numărul paturilor din unităţile sanitare a scăzut considerabil şi doar cazurile foarte complexe ajung să beneficieze de spitalizare continuă.

Însă, dacă în perioada 2014 - 2016 din cele peste 400 de spitale de stat, aflate atât în subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi în cea a autorităţilor locale, au fost tăiate mii de paturi, transformarea lor va continua şi în 2017, doleanţa oficialilor fiind ca până în 2022 numărul de paturi destinat îngrijirii pacienţilor cu boli acute să fie redus treptat şi să nu depăşească 40 de paturi la mia de locuitori.

Aşa prevede planul naţional de paturi care se va aplica începând din acest an. Specialiştii sunt însă de părere că această transformare trebuie făcută ţinându-se cont de specificul bolilor pe regiuni, element prins deja într-o strategie publicată la sfârşitul lunii decembrie în Monitorul Oficial.

Concret, Ministerul Sănătăţii a asigurat în 2016 finanţarea publică pentru 119.579 de unităţi sanitare publice şi private, finanţare ce a fost făcută prin Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. „Un spital primeşte bani în funcţie de numărul de paturi de care dispune, de complexitatea unui caz, dar şi de numărul de zile pe care bolnavul le-a petrecut în acea unitate sanitară”, arată specialiştii. În Bucureşti, de pildă, un pat de spital deserveşte în momentul de faţă 200 de locuitori, în timp ce în judeţe precum Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi sau Tulcea, un pat de spital deserveşte 300 de locuitori.

Ce duce la supraaglomerarea din spitale

Principala problemă care duce la o supraaglomerare a pacienţilor în spitale o reprezintă faptul că unităţile sanitare de îngrijire primară nu îşi îndeplinesc rolul de triere. Vorbim aici de cabinetele de medicină de familie, dar şi de medicina în ambulator. Asta cu toate că, cel puţin din perspectiva diagnosticelor, un procent mare de pacienţi suferă de boli care nu ar necesita spitalizarea decât în cazul în care apar complicaţii: hipertensiune arterială, diabet fără complicaţii, otită la copil, astm.

Îngrijorător, arată specialiştii, e că 75% din cazurile de spitalizare nu ajung la medicul de spital cu un bilet de la medicul de familie sau de la specialist, iar jumătate din pacienţii internaţi sunt consultaţi la urgenţe, indiferent de motivul internării. „Pentru pacient cel mai bine este să poată avea acces la medic oricând”, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Până în anul 2016 au fost tăiate 4.177 de paturi din spitalele de stat începând cu anul 2010, conform unor cerinţe venite de la Uniunea Europeană, care merge pe un sistem similar. Oficiali din Ministerul Sănătăţii au explicat, pentru „Adevărul”, că paturile care vor fi tăiate de la unele unităţi sanitare vor fi redistribuite la alte unităţi medicale, unde sunt necesare, sumele contractate cu casele judeţene respective urmând a fi mai mari.

„Nu se transformă nimic până nu pui ceva în loc înainte”, au precizat oficialii. Astfel că, potrivit strategiei publicate în Monitorul Oficial, surplusul de paturi dintr-o regiune va fi transformat în paturi pentru recuperare şi îngrijire pe termen lung, ţinta pentru anul 2022 fiind creşterea numărului de internări în regim de zi. Mai precis, la nivelul anului 2022, inclusiv 20% din intervenţiile chirurgicale vor fi făcute în regim extraspitalicesc şi în ambulator, subliniază documentul citat.

Ce presupune inversarea piramidei de servicii

O cercetare a scos la iveală că, pe lângă faptul că reţelele de trimitere oficială a pacienţilor în spital lipsesc cu desăvârşire, rolurile fiecărui spital nu sunt bine stabilite, ceea ce a dus la duplicarea unor servicii de sănătate, dar şi la lipsuri de îngrijire care au pus în pericol viaţa pacienţilor. În final, totul s-a tradus într-o lipsă de eficienţă şi o irosire a banului public.

Tocmai din acest motiv, se doreşte inversarea piramidei de servicii şi acoperirea treptată a nevoilor medicale, cu accent pe îngrijirile comunitare, care lipsesc şi ele cu desăvârşire în acest moment. În privinţa medicilor de familie, aceasta nu e prima oară când ei sunt văzuţi ca primii piloni ai sistemului de sănătate.

Traseul corect al pacientului, vehiculat şi în 2012

În 2012, când se discuta despre introducerea pachetelor de servicii medicale, era definit un traseu al pacientului: medic de familie – ambulator – spital. Problemele pe care le  aveau atunci medicii de familie erau în primul rând birocraţia şi hârtiile pe care le aveau de completat şi timpul prea puţin dedicat pacientului.

Iar situaţia nu numai că nu s-a îmbunătăţit, dar aceştia au fost obligaţi, în timp, să folosească sisteme informatice care nu funcţionează ca unse: cardul de sănătate, reţeta electronică sau dosarul electronic al pacientului. E nevoie de coerenţă, afirmă doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. „În lipsa unui sistem coerent, prin care să ne putem practica meseria de doctori, nu vom putea face faţă fluxului mare de pacienţi”, susţine medicul.

Câte paturi au spitalele din străinătate

În străinătate însă, pentru ca medicii de familie să fie stimulaţi să facă o triere corespunzătoare a cazurilor, a fost introdus un mecanism de plată pe performanţă. De pildă, Estonia oferă un bonus medicilor de familie pentru a preveni şi gestiona bolile cronice, medicii generalişti din Italia primesc stimulente pentru a-i tria pe pacienţi, dar şi pentru a lua decizii eficiente legate de prescrierea medicamentelor şi de internările în spital.

„În Suedia sunt 259 de paturi la suta de mii de locuitori, în Marea Britanie sunt 275 de paturi la suta de mii de locuitori, în Bulgaria sunt 681 de paturi la suta de mii de locuitori, în Polonia sunt 560 de paturi la suta de mii de locuitori, în timp ce în Germania sunt 827 de paturi la suta de mii de locuitori”, informează Ministerul Sănătăţii, specificând că şi clasificarea spitalelor româneşti va fi revizuită în perioada următoare.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Iris IRIS
7.02.2017, 06:16:45

Comentariu considerat abuziv.

Romanul
7.02.2017, 07:33:20

Fenomenul exista și este foarte costisitor. Se pleacă tot de la pomana oferita de guvern neasiguratilor. Aceștia, care nu dau un leu pentru sănătate "au dreptul" să ajungă în spital chemând salvarea sau prezentând i-aș pur și simplu la Noi și ajung în același pat cu. Ei care plătesc de o viața asigurări de sănătate.Multi Cu ei, mai gălăgioși că sa nu discrimineze aleargă medicii prin spitale cu, cuțitul în mână, și-au multi. Un alt aspect este că în timp ce marea majoritate fuge de spital din cauza condițiilor improprii, țăranii cu wc in fundul curții care trăiesc prost acasă considera spitalul stațiune de odihnă și dau spaga sa stea cat mai mult, își fac analize, etc. Legat de analize, in occident analizele de fac in ambulatoriu, la spital te prezinți cu tot dosarul și în spital de fac doar manopere de spital, operații, tratamente complexe care necesita aparatură și nu mai mult de trei zile. Doar in coma stai mai mult.La noi s-a găsit soluția inteligenta că boschetarii sa stea iarna in spitale iar când îi spala cu furtunul să-și deparazitare urla presa. Motivația in occident este că spitalul este foarte scump, că și la noi, in felul asta prost înțeles cheltuim aiurea puținii bani din sănătate.

+1 (1 vot)
Romanul
7.02.2017, 07:39:12

Erata....De prezintă la UPU....

+1 (1 vot)
Mircea Nistor
7.02.2017, 08:53:27

Pot să facă medicii 10 tumbe înainte şi zece înapoi. Cînd pacienţii nici măcar nu ştiu cum îi cheamă, sunt calici,lipsiţi complet de educaţie generală, nemaivorbind de cea medicală, cînd se tratează după ureche şi se iau ca oile unii după alţii, poate să fie sistemul medical ultraperformant şi tot îşi dă duhul....Investiţi în programe de educaţie pentru sănătate, noţiuni de bază de igienă, cursuri pentru îngrijire personală şi prim -ajutor, şi în maxim 10 ani n-o să mai aveţi anticamere pline la UPU şi saloane suprapopulate în spital. Şi redeschdeţi boalei odată Institutul Cantacuzino, ca să reluaţi măcar pentru început producţia autohtonă de antigripal.Toţi fraierii care au dat colţu` anul ăsta de gripă erau nevaccinaţi, deşi toate antecedentele le cereau să şi facă preventiv vaccinul antigripal; persoane peste 65 de ani, diabetici, damblagii, bolnavi pulmonari cronici ş.a.m.d.

+1 (1 vot)
cloudvick
7.02.2017, 10:41:12

Ia uitati la ei cum stau ingramaditi cate 3 in pat ditamai cetateni ai uniunii europene..... O fi sistemul de vina dar si standardul de viata al romanului lasa de dorit. Nici un englez, german sau francez nu ar accepta sa imparta patul de spital cu altcineva.

Vezi toate comentariile (7)