Societate

articolul anterior articolul urmator

De creştinism nu se poate scăpa

54
1 Sep 2016 08:05:59
Eugen Tănăsescu

Militanţii extremişti ai scoaterii religiei din spaţiul public uită un amănunt semnificativ: de creştinism nu se poate scăpa vreodată. Sau, cel puţin, nu fără preţul unui imens ridicol. De ce? Simplu. Creştinismul se află în fiecare dată calendaristică a societăţii de azi, inclusiv în cronologia Statului. Misterios nu-i aşa?

1 septembrie marchează, în fiecare an, în calendarul ortodox, cinstirea unui sfânt originar din Sciţia Minor, provincie antică ce se găsea pe teritoriul de azi al Dobrogei. Este vorba de Dionisie cel Smerit (Exiguul) (470-545), călugăr înţelept, care, în anul 496, pentru cunoştinţele teologice alese a fost chemat la Roma, unde a fost hirotonit preot şi, pentru o vreme, a fost slujitor în cancelaria papală.

Aici, în cadrul unei bogate opere teologice, a fost iniţiatorul şi coordonatorul unui proiect care s-a întins în toată lumea şi a pătruns în multe din ungherele vieţii noastre până astăzi: cronologia creştină.

Ideea Sfântului Dionisie era nobilă şi clară: de ce să se numere anii de la întemeierea Romei, cetatea aleasă a lumii, a cărei slavă însă păleşte în faţa lui Hristos-Dumnezeu, întemeietor de civilizaţie creştină (ce a constituit rădăcină şi pentru civilizaţia timpului nostru: democraţia şi drepturile omului)?

În fond ce este timpul, dacă nu o curgere a vieţii către un scop? Iar cel mai bun scop al vieţii creştinului nu poate fi decât desăvârşirea, sfinţenia.

Aşa că, fiind un erudit în domeniul astronomiei, a contribuit la stabilirea unor repere calendaristice, pentru prima dată în istoria creştinismului venind cu ideea de a număra anii nu de la întemeierea Romei, ci de la Naşterea lui Iisus Hristos. Şi asta chiar în strălucita Romă. Care nu l-a pus pe rug, nu l-a exilat, ci, dimpotrivă, a considerat că o astfel de cronologie ar sublinia şi mai bine importanţa creştinismului în viaţa socială. Şi, pentru creştinii uituci, le-ar aduce aminte mai repede de propria identitate.

După multe calcule, cu o marjă de eroare de doi sau trei ani, s-a stabilit că data Naşterii ar fi fost la anul 753 sau 754 de la întemeierea Romei.

În secolul VII, Italia va adopta oficial această cronologie. Anglia o va urma în secolul VIII, Franţa în secolul IX. Aceste decizii au fost reflectări (democratice le-am zice noi astăzi) ale creştinării majorităţii populaţiei. De acolo, numărarea anilor de la Hristos a pătruns în cronologia oficială a statelor, astfel că astăzi ne aflăm la 2016 ani de la Naşterea lui Hristos.

Comuniştii, încercând să mascheze nuanţa creştină a cronologiei, au inventat termeni paraleli: înaintea Erei Noastre şi Era Noastră. O anecdotă spune că, la Paşti, când Părintele Tănăsache Costea, din parohia Smulţi, saluta pe stradă cu „Hristos a Înviat“, unii membri PCR îi răspundeau „Just!”.

Sunt curios însă ce ar face astăzi militanţii extremişti ai scoaterii religiei din spaţiul public. Cum ar rezolva chestiunea cronologiei creştine, problematică pentru conştiinţa lor. Ar renunţa la ea?

Sper să nu aflu de vreo iniţiativă parlamentară în acest sens. Nu de alta, dar ar fi un haz nebun să afli că Parlamentul României doreşte abolirea cronologiei actuale, pătrunsă în toate ungherele cronologice ale vieţii noastre. Ce ar pune în loc de 2016 ani? Şi, mai ales, de când?

PS. În nici un caz insă creştinismul nu se afirmă prin abuz. A bate toaca 10 ore, neînţelegând că nici Dumnezeu şi nici vecinii nu sunt surzi, este o exagerare inutilă, o abuzare auditivă care n-are alt scop decât a face ca minţile şi inimile celor ce o practică să sune a lemn. În fond, toaca e un simbol, nu un semnal de alarmă.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

54 Comentarii

Stefan din nord
1.09.2016, 08:40:50

Cine sa mai inteleaga ceva ? Numaram anii de la nasterea lui Cristos care nu se stie cu exactitate . Unii spun ca s-a nascut in anul 4 inaintea erei noastre sau mai bine zis inainte de Cristos . Deci este posibil ca Hristos sa se fi nascut inainte de Hristos .

+2 (10 voturi)
Paun Al
1.09.2016, 09:16:37

"Creştinismul se află în fiecare dată calendaristică a societăţii de azi, inclusiv în cronologia Statului. Misterios nu-i aşa?" Religiile se mentin prin cateva mijloace : -o infrastructura comerciala si o logistica foarte bine dezvoltate , -simfonia cu statul care o subventioneaza si care ofera venituri , stabilitate economica clerului ,mijloace de trai mai bune decat media enoriasilor , pe munca putina . Cum ar arata crestinismul daca clerul ar propovadui religia din dragoste de Dumnezeu si nu pentru avantajele materiale , de trai bun pe seama enoriasilor si a statului , ca acum ? -religia este o ideologie parazita , care paraziteaza fiecare aspect al vietii omului de la nastere , casatorie ...la moarte , paraziteaza fricile , ignoranta si necunoasterile omului . A creat obisnuinte , automatisme ... - prospera acolo unde au o baza de enoriasi , cu o slaba educatie rationala , cu o slaba educatie stintifica , fara spirit critic , care accepta "sa creada " , tot ce li s espune de cler , fara sa caute dovezi, sau sa citeasca macar Biblia . Atata timp cat clericii vor atrage si mentine suficient de multi clienti cotizanti , atata timp cat statul va subventiona religia , religia va exista . Religia repecta legile economiei de piata . "Dumnezeu exista atata timp cat exista credinciosi care sa creada in El " Ceea ce nu intelege parintele este ca valoarea de adevar a religiei ,valoarea de adevar a credintei este data de capacitatea religiei de a creste nivelul de constiinta , nivelul de moralitate a enoriasilor . Nu de data istorice , greu de dovedit . Si fara relevanta "duhovniceasca " Religia functioneaza pe baza de "credinta " , nu de logica , de ratiune . "Cinstirea " sfintilor se face in general prin "ziua libera " si prin faptul ca enoriasul nu munceste , fiind "pacat " sa muncesti in zi de sarbatoare crestina . Statul a preluat si el ca zile liberea, sarbatori crestine . Adevarata cinstirea a unui sfant este incercarea zi de zi a enoriasilor, da a-i urma ca modele de conduita , de viata . Cum se cinstesc acum ? Prin zi libera ..de multe ori la gratar , la berarie, si printr-un ritual .

+10 (18 voturi)
Pavel
1.09.2016, 09:52:31

Anul Nașterii lui Hristos (anul 1 al calendarului creștin) este, din păcate, calculat în mod eronat cu vreo 4 - 6 sau chiar 7 ani. Conform studiilor istorice actuale, Hristos nu s-ar fi putut naște în 754 ad urbe condita, deoarece Irod cel Mare, care are un rol important în evenimentele Nașterii prezentată în Evanghelii, va fi murit atunci deja de 4 ani. Prin urmare, Hristos s-a născut de fapt între 748 - 750 AUC (6 - 4 î. Hr.). După părerea mea, modul în care Dionisie Exiguul a calculat anul Nașterii lui Hristos este următorul: Interpretând faptele prezentate în cele patru Evanghelii, se poate ajunge la concluzia că Hristos a fost răstignit într-o zi de vineri, 14 Nisan (ziua premergătoare începutului Paștelui iudaic, 15 Nisan). Singurul an din perioada în care Pilat din Pont a fost prefect al Iudeei în care 14 Nisan a căzut într-o zi de vineri este 786 AUC sau 33 d. Hr. (alți specialiști afirmă că Hristos a fost răstignit în anul 30, vineri 16 Nisan, dar consider că acceptarea acestei date ar conduce la anumite contradicții cu faptele prezentate în Evanghelii). Apoi, bazându-se pe Evanghelia după Luca, care spune că „Iisus Însuşi era ca de treizeci de ani când a început (să propovăduiască)”, Dionisie Exiguul a considerat că Iisus avea fix 30 de ani cand a început să predice oamenilor. Interpretând Evanghelia după Ioan, se ajunge la concluzia că perioada de propovăduire a lui Iisus a fost de 3 ani, prin urmare, în momentul răstignirii Iisus ar fi avut 33 de ani (vârstă care a rămas tradițională pentru creștini, unii mergând cu ea până la nivelul de dogmă). Aceasta l-a făcut probabil pe Dionisie să concluzioneze că anul Răstignirii lui Hristos, 786 ad urbe condita, este anul 33 al erei creștine și să stabilească anul 1 AD în 754 AUC. Cu toate că sunt de acord cu anul Răstignirii (și al Invierii) lui Hristos, 786 AUC sau 33 după calendarul creștin, stabilirea vârstei lui Hristos în momentul crucificării, după raționamentul de mai sus, este greșită, dovadă că nici anul 1 AD nu a fost stabilit în mod corect, în timpul vieții lui Irod cel Mare. Prin sintagma „ca de (sau ca la) treizeci de ani” înțelegem că Hristos era în perioada anilor 30 ai vieții Sale, adică putea avea, la fel de bine, 31, 32, 33 sau chiar 36 de ani. Acum, dacă Hristos s-a născut în 4 sau 6 î.e.n. (folosesc și eu termenul „comunist” aici) și în momentul Răstignirii Sale avea nu 33, ci 37 sau 39 de ani, nu cred că aceasta este deloc o problemă. Vârsta lui Hristos nu este definitorie în creștinism, ci activitatea Sa de mântuire a oamenilor, precum și învățătura desprinsă din Evanghelii. Ca încheiere, că tot am amintit de învățătura Evangheliei, consider că astăzi, creștinii se axează tot mai mult doar pe ritualuri: merg la biserică doar pentru a se închina la icoane sau în pelerinaje la moaște ale unor sfinți. Frumos, și acestea fac parte din tradiția creștină (ortodoxă), dar dacă nu pun accent pe poruncile lui Iisus din Evanghelie (să hrănești pe cel flămând, să îmbraci pe cel gol, etc.), ci se mărginesc doar la a îndeplini simple ritualuri, mă iertați, dar nu sunt cu nimic mai buni decât romanii care practicau al lor „religio”. Prin aceasta a învins creștinismul, că este o credință a oamenilor, a iubirii aproapelui, iar cultul are rolul de a apropia pe oameni de Dumnezeu și unii de alții. Dar simpla îndeplinire a cultului, fără dragoste, doar ca o formalitate, o obligație, nu îl ajută cu nimic pe om. Când spun cult mă refer atât la ritualurile îndeplinite de laici, cât și la cultul divin efectual de preoți, având în mijloc Sfânta Liturghie. Din păcate, în unele biserici slujbele se fac ori ca o formalitate, fără chef, răbdare și dragoste sau, în altele, ca simplu spectacol. În fine, Biserica ar trebui să ia aminte și să învețe oamenii că poruncile Evangheliei sunt cele mai importante aspecte ale creștinismului, alături de Sfânta Liturghie și de celelalte slujbe. Dar poruncile evanghelice și slujbele merg împreună, una fără cealaltă nu se poate. Degeaba mergi duminica la biserică să „audiezi” sau nu mergi deloc la biserică, dar când ajungi totuși săruți toate icoanele posibile sau te duci să stai 10 ore la coadă la moaște, dar nu împarți din mâncarea ta cu cel de lângă tine. Evanghelia și Liturghia, acestea sunt importante în creștinism, alte ritualuri și formalisme sunt în plan secundar. Poate că par idei protestante, dar acesta este, consider eu, creștinismul ortodox adevărat. Așa văd eu, ca laic, tendința Bisericii Române, de a pune accent (nu întotdeauna, adevărat) pe aspecte secundare ale cultului. Poporul are nevoie de îndrumare în spiritul Evangheliei, doar aceasta ne va face mai buni unii cu alții, mai civilizați, mai harnici și, poate, țara aceasta va merge pe drumul cel bun. Poate greșesc, în acest caz, mă iertați!

+7 (9 voturi)
gigel gigescu
1.09.2016, 10:55:30

parinte, sunteti sigur ca tinerii aia au batut toaca 10 ore incontinuu? va luati dupa spusele unor turisti certati cu Dumnezeu? ca sa se afirme asta, ar fi trebuit ca cienva sa ii urmareasca 10 ore ca doar ei s-au deplasat pe munte, nu au stat intr-un loc. nu le mai luati ca atare. mai bine cercetati, vorbiti la Ascor sa vedeti cum sta treaba.

+1 (15 voturi)
Stefan din nord
1.09.2016, 11:04:12

Poate au vrut sa bata recordul Guiness Book de batut toaca mai stii ?

+1 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (54)

Modifică Setările