Deşi sunt fruntaşi la mortalitate, românii sunt foarte mulţimiţi de starea lor de sănătate

În ciuda problemelor cu care se confruntă atunci când ajung în spitale sau prin farmacii, românii spun că au o stare de sănătate bună şi foarte bună. Asta deşi ţara noastră e în topul european la mortalitatea prin boli cardiovasculare sau cancere. Specialiştii pun percepţia greşită a românilor pe seama lipsei de educaţie sanitară.

Deşi românii ocupă poziţii fruntaşe la mortalitatea prin boli cardiovasculare sau tuberculoză, iar sistemul de sănătate funcţionează pe avarie, cu infrastructură deficitară şi specialişti puţini, 70% din tineri apreciază că au o stare bună şi foarte bună de sănătate. Astfel, în mod paradoxal, ultima statistică Eurostat plasează percepţia foarte bună a românilor despre propria lor stare de sănătate cu mult peste media europeană. 

În urma României se situează ţări precum Franţa, Germania, Slovenia şi Cehia, unde ponderea populaţiei cu vârsta peste 16 ani care apreciază că are o stare a sănătăţii foarte bună şi bună este mai mică decât media Uniunii Europene. Specialiştii pun răspunsurile foarte optimiste ale românilor pe seama lipsei de educaţie sanitară şi pe aşteptările scăzute ale pacienţilor în ceea ce priveşte sistemul de sănătate. 

„Una din problemele sănătăţii la români e lipsa de cultură sanitară. Dacă un indicator obiectiv arată că starea sănătăţii e foarte proastă, dar românii spun că se simt bine asta înseamnă o lipsă a culturii medicale: oamenii nu se duc să se caute. Mulţi nu ştiu că sunt bolnavi şi ajung la spital atunci când starea devine foarte gravă. Şi tocmai din cauza faptului că nu fac investigaţii, românii se consideră perfect sănătoşi. Practic, la precaritatea sistemului şi asistenţei medicale se adaugă şi acest comportament nepreventiv din partea populaţiei”, a explicat, pentru „Adevărul, sociologul Mircea Kivu. 

De ce se duce „la vale” încrederea în sistemul medical

Concret, cifrele Eurostat subliniază că deşi românii care au răspuns la sondaj au plasat România cu mult peste media europeană din perspectiva satisfacţiei pacienţilor, irlandezii, ciprioţii, olandezii, suedezii, grecii şi belgienii sunt cei care se declară foarte mulţumiţi de sistemele de sănătate din ţările în care locuiesc. Cezar Imiria, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din Române, nu-şi explică de ce doar 10% din români spun că starea lor de sănătate este rea şi foarte rea. 

„Un sondaj făcut de noi arată că 85% din pacienţi nu sunt mulţumiţi de sistemul de sănătate din România. Pe lângă asta, la două ore moare un român cu boală cardiacă, e puţin probabil ca românii chiar să fie mulţumiţi de starea lor de sănătate. Suntem pe primul loc la mortalitate infantilă, pe primul loc la cancere bronhopulmonare. Orice român înjură sistemul de sănătate şi, pentru cei care ajung în privat, costurile sunt destul de ridicate. Noi plătim de două ori: o dată asigurările obligatorii şi o dată pentru investigaţiile în privat, la care se apelează tot mai des”, a declarat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele APCR. 

Reprezentantul pacienţilor spune că deşi pacienţii au încredere în medici, încrederea în sistem se duce la vale. Lipsa medicilor este un alt indicator care duce la precaritatea sistemului medical, completează sociologul Mircea Kivu. „E un cerc vicios, în mod normal ar trebui făcută o campanie astfel încât fiecare om să facă măcar odată pe an un set minim de analize, o consultaţie generală”, a arătat specialistul. 

Principalele probleme cu care se confruntă bolnavii români

Un alt raport făcut de această dată în ţară şi prezentat joi, evidenţiază care sunt problemele cu care se confruntă bolnavii români când dau piept cu sistemul medical. Cei mai mulţi au invocat lipsa medicamentelor (43%), apoi, în ordine, timpul pierdut din caza aglomeraţiei şi a nerespectării programărilor (20%), atitudinea personalului medical, care nu îi ajută să se simtă bineveniţi (19%).

În măsură mai redusă, respondenţii au invocat faptul că nu ştiu la ce doctor să meargă (7%), dificultatea de a obţine o programare (6%) şi într-o măsură foarte redusă lipsa de înţelegere a indicaţiilor personalului medical (1%), se arată în „Raportul privind accesul pacienţilor cu boli cronice la sistemul de sănătate în România”. 

„Românul nu are pretenţii foarte mari atunci când este vorba despre serviciile de sănătate, aşa a fost obişnuit. Întâlnim frecvent în spitale oameni bolnavi, care stau la pat şi care spun că se simt bine”, a afirmat şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).