Societate

articolul anterior articolul urmator

Despre „despre“ şi alţi demoni

7
9 Jun 2020 21:22:05
Justina Irimia

Un banc clasic: „-Ce părere ai de Toulouse-Lautrec?“ „- Îi bate Toulouse de-i sparge!“ Mutatis mutandis, bancul îmi evocă fertila imaginaţie a celor care înţeleg să aplice, după ureche, limbii române mecanismele gramaticale ale englezei, ratând esenţa.


Într-un articol anterior, exploram căile de nepătruns ale romglezei, omiţându-l, însă, pe recurentul despre. Această prepoziţie cunoaşte o mutilare tot mai frecventă în limbajul vorbitorilor convinşi atât de stăpânirea limbii române, cât şi de cea a limbii engleze. Fiindcă cel puţin una dintre teze este nefondată, ni se oferă spre contemplare exemple precum: „Crăciunul este despre familie”; „Astăzi este despre noi”; „Business-ul este despre acţiune, nu despre idei”. Dacă în limba engleză, prepoziţia about este corect utilizată în echivalentele acestor fraze, în română, nu îşi găsesc locul firesc decât construcţii precum „Crăciunul este o sărbătoare a familiei”/ „Crăciunul reînvie spiritul familiei”; „Ziua de astăzi ne este dedicată”, „Afacerile presupun acţiune, nu idei”.

O pagină de Facebook ne anunţă: „Azi este despre Sapsi”. Prea eliptică pentru a fi înţeleasă, constatarea ascunde un facil entuziasm comercial nedemn de a fi redat de manieră corectă gramatical. Tot în Facebook, un politician emite următorul cogito: „Criza asta este despre fiecare dintre noi şi despre noi toţi împreună.” Îi găsesc loc pe listă şi unei „butade” –  “Viaţa nu este despre cum supravieţuieşti în furtună, ci despre cum dansezi în ploaie.”

Gimnastica lexicală se desfăşoară şi în alte contexte în care, în mod misterios, perenul despre a înlocuit prepoziţia la, după cum se arată în burtiera TV: „reacţie despre scandalul din vămi”.

Însă un longeviv succes îl înregistrează anomalia „a-i plăcea despre cineva”. Nu i-am identificat resortul, dincolo de lipsa de educaţie de fundal, dar îi consemnez apariţia într-un text pătruns de efuziune lirică: „Îmi place despre tine/ Cum învârţi în ceaşca de cafea.”

Coregrafia termenilor calchiaţi după engleză include verbul a se relaxa şi adjectivul relaxat. Verbele a se calma/a se destinde/a se linişti, respectiv adjectivele calm/destins/liniştit au părăsit vocabularul multor vorbitori contemporani, dominaţi de supremaţia englezei. „Relaxează-te!”, se aude tot mai des, ca o invitaţie la culcare într-un pat apărut ad hoc. „Sunt absolut relaxată”, mărturiseşte o persoană lipsită de griji. O publicaţie economică îndeamnă: „Fiţi relaxaţi! Marea aglomeraţie din magazine abia începe”. Relaxarea cognitivă a produs şi verbul a se focusa –  deşi corectul a se concentra a asigurat mult timp transmiterea adecvată a mesajului –, la fel cum a dat naştere recurentului a plasa o comandă, limbajul comercial, invadat de fragile cunoştinţe de engleză, preluând formula to place an order.

Un politician constata, recent, în Facebook că „unii părinţi nu sunt fericiţi cu decizia Guvernului de a închide şcolile”. Cei care nu sunt happy with a decision ar putea fi adecvat descrişi drept nemulţumiţi de decizia Guvernului. Merită menţionat şi absurdul microchipat, semnalat de un cititor al unuia dintre articolele mele anterioare. Îmi mărturisesc ignoranţa cu privire la acest energic participiu şi iau notă cu serenă acceptare de exemple precum „Câinele a fost microchipat.” Calchiat după microchipped dog, participiul urmează moda euforică a sintetizării inoportune inspirate de spiritul eliptic al lexicului englez. 

Şi verbul to deliver face carieră, în română, însă fermentul său îl reprezintă confuzia între cele două accepţiuni – a livra, respectiv a îndeplini o promisiune. „Vreau să livrezi”, îi solicită un profesor elevului său. „M-am aşteptat să livreze”, comentează altcineva. „Uniunea Europeană nu a livrat ce a promis”, observă un fost lider politic. Despre Theresa May o publicaţie susţine că „nu a fost în stare să livreze Brexitul promis”. Este evident că semnificaţia a îndeplini o promisiune este incorect înlocuită cu a livra, verb ce desemnează, în general, actul furnizării unor articole sau a unor idei.

Până acum câţiva ani, expresia în termeni de nu se utiliza. Pe măsură ce contactul cu engleza a devenit norma, ea îşi face apariţia frecvent în exemple precum „În termeni de performanţă, în sud-estul Europei cea mai bună filială a Schneider Electric este în România”; „[...] populaţia nu a fost expusă la el suficient de mult timp ca să ştim ce face în termeni de imunologie”; „Aţi fost obişnuiţi să gândiţi în termeni de structuri şi alianţe”. Echivalente naturale ale expresiei in terms of ar putea fi cu privire la, respectiv în parametri.

Criticismul trebuie înfrânat”, recomanda, pe un ton doctoral, un pseudoexpert in securitate, posibil frustrat de perimatul substantiv critică. Propriului meu criticism îi adaug convingerea că regia spectacolului romglezei nu va obosi nicicând, iar demersul de sabotare a vorbirii corecte va măcina constant edificiul limbii.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Aspida
9.06.2020, 21:56:54

. corectă concluzia… «…demersul de sabotare a vorbirii corecte va măcina constant edificiul limbii» române… din păcate… grav e că majoritatea celor care stâlcesc limba (ce-o vorbim) nici nu sunt conștienți … pentru că, de fapt, nu stăpânesc limba română curată 😭👿 ♒️🐵

+2 (2 voturi)
Stanila Ion
10.06.2020, 10:56:58

Fii sigur ca nu stapanesc nici l. engleza...

+1 (1 vot)
Scriptamanent
9.06.2020, 23:20:59

Ce vreti domnita? E din ce in ce mai greu sa impui vorbitorilor de romana sa se exprime clar si corect in limba lor. Si cum sa faci asta cand doctori filologi se exprima in pasareasca. Luati colegii de blog, domnul rrom tigan Padure: "Deci, aţi văzut că e rentabil, recidivismul la acest capitol nu se pedepseşte[...]" Luati-l si pe domnul doctor filolog Sturza, din ale carui zeci de greseli o scriu pe ultima: 'Am o veste pentru toţi „justiţiariştii sociali”.' Nu va luati dupa ghilimele. Nu e o incercare esuata de ironie. Asa stie el sa abuzeze, cu doctorat cu tot, limba materna. Mai gresesc si eu la articole, "a", "ale", "ai", "al", dar sunt doar inginer si stiti dvs., matematica, nu limba, politehnica, nu universitate. Ma stradui insa... Dar daca doctorii scriu asa..., ce pretentie sa avem de la bietii cocotati in functii nemeritate, impinsi in lumina reflectorului!? Sau, mai bine, ce putem face?

+2 (2 voturi)
Stanila Ion
10.06.2020, 10:59:38

Scuze, dar "apararea" cu ïnginer nu tine. Ingineria este "logica" si la fel gramatica limbii romane...Poate neglijenta si lenea...

+1 (1 vot)
Aspida
10.06.2020, 12:14:12

. titlu din «Adevărul»: Trei pompieri, salvatorii unui tânăr care a ajuns cu maşina în decor. Ei tocmai îşi încheiase tura de serviciu speechless 😛😡 ♒️🐵

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările