Dezastrul din spitalele de psihiatrie ale României, scos la iveală de un control al Ministerului Sănătăţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un control făcut de Ministerul Sănătăţii după tragedia din august în care au murit şapte oameni scoate la iveală dezastrul din sistemul românesc de psihiatrie.

O stare generală de igienă deplorabilă, unităţi cu semnificativ mai mulţi pacienţi decât paturi de spital, lipsa de acces a pacienţilor la produse de igienă personală. Acestea sunt doar câteva dintre gravele probleme descoperite în spitalele de psihiatrie din ţară în urma inspecţiilor dispuse de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea. Cu toate că infrastructura pare la pământ, reprezentanţii societăţii civile care activează în domeniul sănătăţii mintale atrag atenţia că problemele sunt mult mai multe şi chiar mai importante şi observă că nu sunt nici măcar amintite în comunicatul ministerului.

INFRASTRUCTURA, LA PĂMÂNT

În ultimele săptămâni, inspectorii sanitari au verificat 4 spitale de maximă siguranţă cu 1.805 paturi, 36 de spitale de psihiatrie cu 8.841 de paturi şi 91 de secţii de psihiatrie din cadrul spitalelor judeţene cu 5.427 de paturi. Descoperirile făcute de inspectorii Direcţiilor de Sănătate Publică arată dezastrul în care se află sistemul de îngrijire psihiatrică din România. Mai exact, aceştia au găsit în timpul controalelor grupuri sanitare care nu respecă normele în vigoare, lipsa unor camere de izolare a pacienţilor – un element crucial în astfel de spitale –, saloane şi săli de mese nerenovate, cu infiltraţii şi ingrasie şi un grad de populare mult peste capacităţile unităţilor medicale, mai ales în spitalele de maximă siguranţă. 

De exemplu, la Spitalul de maximă siguranţă din localitatea Grajduri, judeţul Iaşi, gradul de utilizare al paturilor pentru jumătate din anul 2018 a fost de 173%, iar la Săpoca gradul de utilizare al paturilor este de 106%.

LIPSĂ DE TRANSPARENŢĂ ŞI DE VIZIUNE

Sorina Pintea a anunţat că au fost luate mai multe măsuri în urma controalelor, inclusiv rapoarte trimise la Parchet acolo unde au existat suspiciuni de natură penală, şi a precizat că a fost pentru prima dată când s-a stipulat foarte clar că trebuie verificată şi calitatea actului medical. Cu toate acestea, reprezentanţi ai societăţii civile specializaţi în monitorizarea politicilor din domeniul sănătăţii mintale atrag atenţia că tocmai aceste precizări lipsesc din comunicatul de presă. „Informaţiile pe care ni le-a furnizat, în lipsa unei metodologii sau a unui raport propriu-zis, sunt chestiuni care ţin de infrastructură şi cam atât. N-am văzut vreo referire la tipul terapiilor utilizate, la cât costă şi cine le furnizează, la nevoile pe care le au oamenii de acolo, la ce solicitări au făcut medicii”, atrage atenţia Georgiana Pascu, coordonatoare de programe în cadrului Centrului de Resurse Juridice.

Mai mult, aceştia acuză şi lipsa de transparenţă a ministerului în această problemă, un simplu comunicat de presă nefiind suficient în condiţiile identificării unor probleme atât de grave. „Nu există nicio menţiune referitoare la implicarea membrilor comisiei de psihiatrie, nu există nicio informaţie despre modul în care au fost implicaţi experţi independenţi sau reprezentanţi ai pacienţilor, inclusiv reprezentanţi ai ONG-urilor care au activităţi în domeniul psihiatriei comunitare. Astfel, lipsa transparenţei în privinţa raportului şi a publicării acestuia, precum şi lipsa unui cadru metodologic al celor care au realizat acest control nu poate confirma ce spune doamna ministru, anume că acesta a fost primul control de acest fel prin care au verificat calitatea actului medical”, menţionează Georgiana Pascu. 

CE AR PRESUPUNE CHIAR ŞI O REFORMĂ MINIMALĂ

Pentru evitarea apariţiei problemelor de infrastructură ar putea fi urmaţi câţiva paşi simpli, spun specialiştii, precum o identificare clară a numărului de persoane care ar necesita îngrijire în astfel de unităţi. Mult mai important însă este concentrarea pe o dimensiune a intervenţiei mai degrabă neglijate în România, cea de prevenţie. „În primul rând, autorităţile să identifice nevoia de servicii de sănătate mintală în întreaga ţară, pentru că pasează problema de la un sector la altul. Mai mult, problema paturilor poate fi uşor evaluată – putem calcula la 100.000 de locuitori numărul necesar de paturi.  Pe lângă aceste lucuri, încă din planul de acţiune din 2006, se puneau bazele psihiatriei comunitare, în sensul în care cei mai mulţi dintre pacienţii cu astfel de probleme de sănătate mintală necesită servicii de prevenţie, iar după internare trebuie monitorizaţi în vederea integrării în comunitate”, a mai explicat Pascu. ;

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite