Societate

articolul anterior articolul urmator

Dialogul dintre Llosa si Liiceanu, sau scurt tratat despre vorbitul la pereţi

7
21 May 2013 21:22:46
Lacrima Andreica

Un ochi critic aruncat în Aula Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj când în sală se afla Mario Varga Llosa. O lume care se putea mântui prin libertatea spiritului, dar a ales să se "bată intelectual" (dar tot cu coatele) pentru un bun cât se poate de material: autograful scriitorului.

Oamenii planetei se impart în oameni citiţi şi oameni analfabeţi, între oameni care iubesc folosind filtrele literaturii şi se mântuie, şi oameni care iubesc instinctual, animalic, copulează după legile naturii pentru că necitind, singurele filtre pe care le au sunt cele cu care i-a binecuvîntat natura, fără a-şi folosi şi celelalte abilităţi dăruite din plin, tot de aceaşi Natură, şi românii citiţi s-au grăbit a demonstra că până şi omul citit are mari probleme în  a fi şi civilizat. Altminteri, cum să explici năvala nevolnică a unor oameni cu exprimare cultă în jurul mesei unde Llosa se chinuia să dea autografe într-o sală absolut claustrofobică, fără aer deşi avea toate ferestrele deschise, aula Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj? 

 Ar trebui ca omul citit să se înfrâneze, aşa îşi continua  Gabriel Liiceanu discuţia sa şi în jurul acestei teme cu Mario Varga Llosa, la fel de fermecător şi de cald, poate mai ascuţit în replici şi mai puţin învăluit de reverie decât a fost duminică la teatru, la finalul celor ”1001 de nopţi”Clujenii, deşi citiţi nu s-au lăsat convinşi cu privire la cultura care te învaţă a te înfrâna, motiv pentru care nu s-au mulţumit cu un autograf pe o carte, ci şi-au adus toată biblioteca ori au luat cu asalt librăriile şi tarabele de pe care au secătuit până şi ultimele volume, orice foiţă posibilă pe care ar fi stat numele Mario Varga Llosa. ”Am fost la librării, inclusiv la librăria Humanitas şi nu mai aveau nici o carte. În zilele astea au dispărut toate cărţile semnate de Llosa”, se plângea o doamnă cu exprimare de literat, dar cu suflet de adolescent american în faţa vreunui VIP de cinema, ascunsă în spatele unui păr de un blond spălăcit, cu formă indecisă, dar cuminte aşezat în jurul unui chip de o banalitate absolută.

 Mai mult, s-a demonstrat cu prisosinţă că omul citit nu te striveşte la o balustradă ori o masă, nu te calcă în picioare la propriu cum vezi bine, fac nevolnicii la vreo peregrinare de moaşte ori sfinţi în viaţă, ci ”te saltă” prin prietenii infiltraţi cu graţie şi scuze în faţa ta pentru te miri ce motiv greu de explicat, dar evident exprimat: ”Fraierii, stau la rând”. Şi dacă intelectualimea citită se comportă astfel, ce-ai mai putea aştepta de la banalul om de rând, amărâtul necitit rămas în turma statistică de 19 milioane – căci, cică zic statisticile că doar 1milion de români citesc 6 cărţi pe an, după cum spunea acelaşi maestru, Liiceanu?

 Când dragostea sufocă

La un moment dat, obosit şi sufocat, Llosa s-a ridicat de la masă şi urmat de o turmă disperată de oameni care şi-ar fi dorit şi ei semnătura sa pe carte, s-a refugiat în birourile decanatului facultăţii. În faţa uşii s-a mai aşteptat preţ de 20 de minute, timp în care oamenii vociferau. În cele din urmă, tinerii studenţi au reacţionat primii: ”Eu plec. E o lipsă de respect să nu iasă nimeni măcar să ne spună că nu mai dă autografe, ori că va ieşi să le dea mai târziu”. Şi au plecat. La vreo alte două minute după aceea,  un profesor s-a îndurat de mulţimea care-şi aştepta cristosul să apară prin uşa decanatului şi a ieşit să spună că ”domnul Llosa este foarte obosit”.  Furia celor rămaşi fără autograful mântuitor de bibliotecă s-a revărsat în perle de spirit pur neaoş românesc împotriva ”intelectualilor care şi-au adus toată biblioteca”, mai precis împotriva ”nesimţiţilor” care au audiat o prelegere dar au făcut tot după necitirea din caracterele lor.

 Am rămas întrebându-mă retoric câţi dintre cei care s-au înghesuit aparent civilizat pentru un autograf chiar au citit vreo carte a lui Llosa? Şi dacă au citit-o cu ce au rămas din spiritul acestui om, spirit prins în cuvinte pe paginile cărţilor, ale poveştilor lui? Ce le-a dăruit mai de preţ ? Cât din ceea ce auziseră mai devreme au şi luat pentru sine, au învăţat?

 Gabriel Liiceanu spunea la chiar începutul dialogului cu Llosa: ” Omenirea are în spate secole (n.a. aş îndrăzni să spun milenii) de analfabetism. Literatura este pâinea sufletului, dar majoritatea oamenilor nu citesc vreodată vreo carte. Se hrănesc cu aceste forme alterate de cunoaştere care sunt televiziunile, ziarele tabloide şi presa tabloidizată, emisiunile tip reality show. Oamenii au cerut mereu pâinea pământului, nu şi-au dorit nici libertatea, nici pâinea spiritului, de aceea literatura aparţine unei mici elite care citeşte, care caută, de aceea mântuirea este pentru cei puţini”.

 La bună lectură!

Al dumneavoastră umil observator la eveniment.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Nick Sava
22.05.2013, 09:02:26

Sa nu va asteptati la prea multe comentarii. "Intelectualimea" cu cati in brate v-ar injura, daca ar stii - dar ei NU citesc! De unde, deci, sa stie ce scrieti despre "eveniment". O imagine inconfundabila a poporului roman, cu intelectualii si cu analfabetii lui. Nevoia de "moaste" e mare, transpare usor prin pojghita subtire, extremd e subtire de civilitate.. Acum nu putem decit sa ne intrebam: ce vor face "victyoriosii"? Vor pune cartea "semnata" oe masuta, la indemina, gata sa fie aratata invitatilor (special pt acest scop)? Va fi ascunsa pe rafyt, printre alte carti necitite? Va fi oferita "cuiva drag", sa se scape de un alt "burete de praf"? Va fi data la schimb? (aicvi exista mai multe posibilitati: "schimb "lhosa cu autograf" pe autograf oricare"; sau "schimb autograf losa pe cutie de viteze", sau...) Mi-a pobestit fiica unei prietene cum a obtinut autograful lui Rawling (pe o carte cu Hari Potter): a stat de cu noapte la coada la Chapters: coada de citeva sute de metri. Sa intrat in ordine. Autoarea semna cite 10 min, dupa care facea pauza. Nu s-au calcat in picioare, nu s-au bagat in fata, nu au vociferat, nu au injurat... A stat autoarea cit a fost nevoie. Cind s-a anuntat ca se va retrage "peste x minute", nimeni nu a dat navala. Cine a prins, a prins, cine nu, a plecat oftind - dar fara comentarii acide. Niste bieti "salbateci" canadieni, atit de putin CIVILIZATI in comparatie cu romanii!

+1 (3 voturi)
Lacrima Andreica
22.05.2013, 09:31:24

Din nefericire pentru noi, cat Llosa era inca in decanat, o doamna profesoara oferea carte nesemnata la schimb pentru una semnata, indiferent de valoarea cartii. Acelasi lucru m-am intrebat si eu: "Ce faci cu o biblioteca de semnaturi ale lui Llosa, plus prietenii si colegii tai care au acelasi lucru pe-acasa?". La ce bataia asta pe semnatura lui cand continutul ti-e strain? Cei mai putini aveau carti aduse de-acasa si citite. Toti ceilalti cumparasera cu japca de la standul Humanitas. Deci, deduc eu, nu citisera!

+2 (2 voturi)
radu bradeanu
22.05.2013, 15:02:28

Sincer nu am inteles niciodata manifestarile primitive de idolatrizare de genul,,Beatles,, indiferent de domeniu.Ce mare smecherie ca a semnat pe cartea mea autorul insusi?Inseamna ca este mai aproape de mine sau ce?Fetisisme ieftine si de prost gust made in Hollywood ale prostimii,folosite cel mai probabil pt. impaunari penibile.Daca intelegi astfel de manifestari la varste adolescentine,cand creierul inca se dezvolta,mai tarziu....nu te mai miri de ce au succes telenovelel.

+1 (1 vot)
Lacrima Andreica
22.05.2013, 15:09:57

Lumea are nevoie de simboluri, eroi... Dar cum epoca noastra nu exceleaza nici in unele, nici in altele, ne mai raman idolii de tip consumist. Si cum spuneati, Radu, intelegeam daca erau adolescenti cu cosuri pe fata. Dar culmea e ca adolescentii s-au comportat mai civilizat si mai bine decat "intelectualii cu staif", daca e sa-i pui in oglinda si sa-i judeci dupa nivelul lor si in raport unii cu altii. De aici si nedumerirea mea si senzatia de gust amar cu care am ramas. Nu ma asteptam de la oamenii astia sa se comporte asa, ca nu eram la piata... :)

ana maria bujor
22.05.2013, 23:57:20

sunt una din "studentele furioase"- si am citit 5 din cartile domnului Llosa cu mare placere- n-am venit la pomana. Voiam sa am un autograf asa cum ai o poza cu solistul preferat sau ceva de genul, dar nu am mers pe principiul "ca la moaste". Mi s-a parut lipsit de respect ca studentii au fost din prima categorisiti categoria a 2-a, desi cica evenimentul era public. Am vazut o filmare foarte prost proiectata pe un perete, dar macar mi-a placut ce s-a auzit. Decanul a zis ca vine cu scriitorul la noi si vom primi si noi autografe. Asa ca am asteptat rabdatori in sala cu studenti sa vina cineva si la noi- mi-am luat liber de la serviciu asa ca puteam sta si 4 ore daca era nevoie. Cand am ramas vreo 30 de "fraieri" privind oripilati pe filmare cum se calca profesorii in picioare sa ia autograf, am mers si noi jos. Am zis sa stam la coada. Din motive evidente, scriitorului i s-a facut rau- nu mai are 20 de ani. Ni s-a zis sa asteptam. Am stat pe hol mult fara sa ne zica nimeni sa plecam, sa stam sau orice altceva. Am plecat cu un gust amar.Si am sa scriu povestea asta peste tot pentru ca nici Humanitas, nici Facultatea de litere nu ar trebui sa mai organizeze vreodata ceva!

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (7)