Societate

articolul anterior articolul urmator

Diferenţa dintre vaccinurile cu adenovirusuri şi cele pe bază de ARN mesager. Cum funcţionează AstraZeneca vs. Pfizer/Moderna

12
14 Apr 2021 20:49:49
Autor: Cristina Morozan
Eficacitatea vaccinurilor BioNTech Pfizer şi Moderna este aproximativ aceeaşi FOTO Shutterstock
Eficacitatea vaccinurilor BioNTech Pfizer şi Moderna este aproximativ aceeaşi FOTO Shutterstock

La ora actuală, în România, sunt utilizate 3 vaccinuri autorizate si recomandate pentru a preveni infecţia COVID-19, două bazate pe ARN mesager- vaccinul produs de Pfizer-BioNTech (Comirnaty) si vaccinul Moderna, produs de compania americană cu acelasi nume, şi vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (ChAdOx1-S) care utilizează un adenovirus.

În ţara noastră se administrează vaccinul produs de compania Pfizer/Biontech din 27 decembrie 2020, vaccinul Moderna din data de 4 februarie 2021, iar vaccinul AstraZeneca din data de 15 februarie 2020.

Iar potrivit Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), până în prezent au fost vaccinate 2.421.982 de persoane, din care 1.794.515 au primit vaccinul Pfizer, 220.683 pe cel de la Moderna şi 406.784 pe cel de la AstraZeneca.

Virusul SARS-CoV-2 prezintă la suprafată proteine pe care le foloşeste pentru a intra în celulele umane. Aceste aşa-numite proteine spike sunt o ţintă tentantă pentru potenţialele vaccinuri şi tratamente, potrivit unui studiu publicat de Regina Maria.

Cum funcţionează vaccinurile cu ARN meseager

Este binecunoscut faptul că vaccinurile BioNTech Pfizer şi Moderna utilizează  ambele tehnologia ce se bazează pe ARN mesager. 

Vaccinurile bazate pe tehnica ARN mesager se folosesc de instrucţiunile genetice ale virusului pentru construirea proteinei spike. ARN mesager este un material genetic pe care celulele noastre îl citesc pentru a produce proteine. 

Acest tip de vaccin învaţă corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiţi să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecţia cu SARS-CoV-2. ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informaţia necesară producerii proteinelor proprii virale, faţă de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile şi nu influenţează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.

Cum funcţionează vaccinul pe bază de adenovirus

Conform CNCAV, vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (numit ChAdOx1-S) este un vaccin cu vector viral nereplicativ. Vaccinul utilizează un adenovirus, pentru a transporta un fragment din informaţia genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, care ulterior sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2.

Această proteină va fi recunoscută de către sistemul imunitar ca fiind străină organismului şi vor fi produşi anticorpi şi celule care sa o atace. Dacă mai târziu persoanele vaccinate se întâlnesc cu virusul SARS-CoV-2 organismul lor îl va recunoaşte şi va fi pregătit să se apere. Adenovirusul utilizat pentru dezvoltarea vaccinului AstraZeneca nu infectează în mod normal oamenii, este izolat de la cimpanzei, şi este modificat astfel încât să îşi piardă capacitatea de a se multiplica.

La fel ca şi în cazul vaccinurilor pe bază de ARN mesager, unul dintre avantajele majore este timpul scurt necesar pentru dezvoltare şi producţie.

Cât de eficiente sunt împotriva COVID-19?

Eficacitatea vaccinurilor BioNTech Pfizer şi Moderna este aproximativ aceeaşi.

Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn şi infecţia asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2.

În timp ce vaccinul AstraZeneca are o eficacitate calculată la 59.5% la persoanele ce au primit ambele doze, începând cu 15 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Protecţia începe după aproximativ 3 săptămâni de la administrarea primei doze de vaccin, dar este posibil ca protecţia optimă să nu fie atinsă până la 15 zile după cea de-a doua doză. 

Cum se administrează

Vaccinul Comirnaty este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.

Ambele vaccinuri necesită două administrări – pentru Comirnaty rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile. 

Vaccinul produs de AstraZeneca este aprobat de la vârsta de 18 ani. Acesta se administrează intramuscular şi la fel sunt necesare două doze pentru imunizare, intervalul recomandat dintre cele două doze fiind de 4-12 saptămâni.

Reacţiile adverse 

Reacţiile adverse sunt de regulă uşoare sau moderate Cele mai frecvente sunt: durere în braţ, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare şi articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici. Aceste reacţii adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan şi apar mai frecvent la tineri şi după cea de-a doua doză.

Însă, pentru vaccinl produs de AstraZeneca, aflat în plin scandal mediatic, datorat cazurilor de tromboză, EMA a recunsocut miercuri că acestea trebuie înregistrate drept efecte secundare, "foarte rare" dar grave, ale vaccinului de la AstraZeneca, mai ales la persoanele tinere.

Între timp neîncrederea în vaccinul de la AstraZeneca a împins mai multe ţări să fixeze limite de vârstă pentru folosirea lui, dar şi suspendarea utilizării.

Un al patrulea tip de vaccin anti-COVID, Johnson&Johnson ar putea fi utilizat şi el în curând la noi în ţară. Miercuri au ajuns în România primele 60.000 de doze de vaccin. Compania anunţase însă ieri că îşi va limita distribuirea în Europa până la finalizarea anchetei în derulare în SUA, unde au fost înregistrate cazuri de tromboză şi un deces după administrarea vaccinului.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat că România aşteaptă precizări de la Agenţia Europeană a Medicamentului cu privite la acest ser şi la legătura dintre acesta şi evenimente trombotice post-imunizare.

„Dacă va fi nevoie să nu demarăm încă utilizarea acestui tip de vaccin, putem să facem acest lucru, avem capacitatea de stocare, nu ne forţează nimeni să începem atâta timp cât nu avem suficiente date de siguranţă”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Tot Valeriu Gheorghiţă a anunţat că la nivelul penitenciarelor se va întocmi o listă cu doritorii pentru vaccinare, iar deţinuţii vor fi vaccinaţi cu Johnson & Johnson.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

Noah_Scanteia
14.04.2021, 21:05:49

https://www.youtube.com/watch?v=Er7XjryDHkg

-1 (1 vot)
Davide Isa
15.04.2021, 07:33:31

"Studiul" acesta a fost publicat in vreun jurnal medical serios?! A fost validat prin "peer review"?! Daca da, vrem un link. Daca nu, se cheama ca este doar reclama si propaganda pentru vaccinuri. Punct.

Davide Isa
15.04.2021, 07:34:40

AstraZeneca este un vaccin experimental potrivit paginii 14 din Prospect : https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/covid-19-vaccine-astrazeneca-product-information-approved-chmp-29-january-2021-pending-endorsement_en.pdf „Pentru a confirma eficacitatea și siguranța COVID-19 Vaccine AstraZeneca la vârstnici și persoane cu afecțiuni preexistente, DAPP trebuie să depună o prezentare generală și sumarul analizei primare și raportul final al studiului D8110C00001. Raportul final al studiului: 31 martie 2024” Conform paginii 2 din Prospect, vaccinul conține Adenovirus preluat de la cimpanzeu și este produs în celule renale de embrion uman modificate genetic (HEK), linia celulară 293 și prin tehnologia ADN recombinant. HEK293 reprezintă celule din fetuși avortati .

Davide Isa
15.04.2021, 07:35:21

Acesta nu este un vaccin. Este un mesager ARN ambalat într-un plic de grăsime, care este livrat către o celulă. Un vaccin trebuie să stimuleze în mod specific atât imunitatea în interiorul persoanei care îl primește, dar trebuie, ATENTIE!, să opreasca transmiterea virusului, ceea ce nu se intampla in cazul acestor dispozitive, concepute pentru a stimula celula umană să devină un creator de agenți patogeni si atat. Moderna însuși a recunoscut că injecțiile cu ARNm sunt precum "un sistem de operare pe un computer" si ca "acesta este proiectat astfel încât să se poată conecta și opera interschimbabil cu diferite programe. În cazul nostru, "program" sau "app" [adica aplicatie. n.a.] este medicamentul nostru ARNm - secvența unică de ARNm care codifică o proteină. Citez Moderna: "Recognizing the broad potential of mRNA science, we set out to create an mRNA technology platform that functions very much like an operating system on a computer. It is designed so that it can plug and play interchangeably with different programs. In our case, the "program” or “app” is our mRNA drug - the unique mRNA sequence that codes for a protein." Este scris negru pe alb, chiar pe site-ul lor. https://www.modernatx.com/mrna-technology/mrna-platform-enabling-drug-discovery-development

Davide Isa
15.04.2021, 07:36:21

De urgență: Scrisoare deschisa de la medici si oameni de știință către Agenția Europeană a Medicamentului Catre: Emer Cooke, director executiv, Agenția Europeană pentru Medicamente CC: Charles Michel, președintele Consiliului Europei Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. 28 februarie 2021 În calitate de medici și oameni de știință, susținem, în principiu, folosirea de noi intervenții medicale care sunt dezvoltate și desfășurate în mod corespunzător, după ce am obținut consimțământul informat al pacientului. Această poziție cuprinde vaccinurile în același mod ca și procedurile terapeutice. Observăm că este raportată o gamă largă de efecte secundare în urma vaccinării persoanelor tinere si sănătoase cu vaccinurile COVID-19 pe bază de gene. Mai mult, au existat numeroase rapoarte mass-media din întreaga lume a caselor de îngrijire care au fost lovite de COVID-19 în câteva zile de la vaccinarea rezidenților. Deși recunoaștem că aceste evenimente ar putea fi, fiecare dintre ele, coincidențe nefericite, suntem îngrijorați de faptul că au existat și continuă să existe o examinare inadecvată a posibilelor cauze de boală sau deces în aceste circumstanțe, mai ales în absența a examinărilor post-mortem . În special, ne întrebăm dacă problemele majore referitoare la siguranța vaccinurilor au fost abordate în mod adecvat înainte de aprobarea lor de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). De urgență, solicităm ca EMA să ofere răspunsuri la următoarele aspecte: 1. După injecția intramusculară, trebuie să ne așteptăm ca vaccinurile pe bază de genă să ajungă în sânge și să se disemineze în tot corpul [1]. Solicităm dovezi că această posibilitate a fost exclusă în modelele pre-clinice pe animale, cu toate cele trei vaccinuri, înainte de aprobarea lor pentru utilizarea la om de către EMA. 2. Dacă aceste dovezi nu sunt disponibile, trebuie să ne așteptăm ca vaccinurile au rămas prinse în circulație și că sunt preluate de celulele endoteliale. Există motive să presupunem că acest lucru se întâmplă în special în locurile cu flux slab de sânge, adică în vasele mici și capilare [2]. Solicităm dovezi că această probabilitate a fost exclusă în modelele animale pre-clinice cu toate cele trei vaccinuri , înainte de aprobarea lor pentru utilizarea la om de către EMA. 3. Dacă astfel de dovezi nu sunt disponibile, trebuie să ne așteptăm ca în timpul exprimării acizilor nucleici ai vaccinurilor, peptidele derivate din proteina vârf să fie prezentate prin calea MHC I - la suprafața luminală a celulelor. Multe persoane sănătoase au limfocite CD8 ce recunosc astfel de peptide, care se pot datora infecției anterioare cu COVID, dar și reacții încrucișate cu alte tipuri de Coronavirus [3; 4] [5]. Trebuie să presupunem că aceste limfocite vor lansa un atac asupra celulelor respective. Solicităm dovezi că această probabilitate a fost exclusă în modelele animale pre-clinice cu toate cele trei vaccinuri, înainte de aprobarea lor pentru utilizarea la om de către EMA. 4. Dacă astfel de dovezi nu sunt disponibile, trebuie să ne așteptăm ca leziunile endoteliale (care ulterior declanșează coagulări ale sângelui, prin activitatea trombocitelor) vor apărea în nenumărate locuri de pe tot corpul. Solicităm dovezi că această probabilitate a fost exclusivă în modelele animale pre-clinice cu toate cele trei vaccinuri, înainte de aprobarea lor pentru utilizarea la om de către EMA. 5. Dacă astfel de dovezi nu sunt disponibile, trebuie să ne așteptăm că acest lucru va duce la o scădere a numărului de trombocite, apariția dimerilor D în sânge și la o multitudine de leziuni ischemice în tot corpul, inclusiv în creier, măduva spinării și inimă. Tulburările de sângerare pot apărea în urma acestui tip de sindrom DIC, incluzând, printre altele, sângerări abundente și accident vascular cerebral hemoragic. Solicităm dovezi că toate aceste posibilități au fost excluse în modelele pre-clinice pe animale, cu toate cele trei vaccinuri, înainte de aprobarea lor pentru utilizarea la om de către EMA. 6. Proteina vârf SARS-CoV-2 se leagă de receptorul ACE2 de pe trombocite, ceea ce duce la activarea lor [6]. S-a raportat trombocitopenie în cazurile severe de infecție cu SARS-CoV-2 [7]. Trombocitopenia a fost raportată și la persoanele vaccinate [8]. Solicităm dovezi că pericolul potențial de activare a trombocitelor care ar duce, de asemenea, la diseminarea coagulării intravasculare (DIC) a fost exclus cu toate cele trei vaccinuri, înainte de aprobarea lor pentru utilizarea la om de către EMA. 7. Răspindirea SARS-CoV-2 pe tot globul a creat o pandemie de boala asociată cu multe decese. Cu toate acestea, până la momentul luării în considerare pentru aprobarea vaccinurilor, sistemele de sănătate din majoritatea țărilor nu mai erau sub amenințarea iminentă de a fi copleșite, deoarece majoritatea populatiilor erau deja infectate și cazurile grave ale pandemie se diminuaseră deja. În consecință, solicităm dovezi ce concluzionează că a existat o urgență reală la momentul acordării de către EMA a autorizației condiționate de introducere pe piață a producătorilor celor trei vaccinuri, pentru a justifica aprobarea lor de a fi folosit la om de către EMA, din cauza unei astfel de presupuse urgențe. În cazul în care toate aceste dovezi nu vor fi disponibile, solicităm retragerea aprobării pentru utilizarea vaccinurilor pe bază de mARN până când toate problemele de mai sus au fost soluționate în mod adecvat si prin exercitarea diligenței de către EMA. Există îngrijorări serioase că aprobarea vaccinurilor COVID-19 de către EMA a fost prematură și nesăbuită și că administrarea vaccinurilor a constituit și încă constituie „experimentare umană”, care a încălcat și continuă sa încalce Codul de la Nürnberg. Având în vedere situația de urgență, va cerem să răspundeti la acest e-mail în termen de șapte zile și să vă adresați în mod substanțial tuturor preocupărilor noastre. Dacă alegeți să nu respectați această cerere rezonabilă, vom face publică această scrisoare. Cu stimă, Prof. Dr. Sucharit Bhakdi, profesor emerit de microbiologie și imunologie medicală, fost președinte, Institutul de microbiologie și igienă medicală, Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (medic și om de știință) (Germania și Thailanda) Prof.Dr. Marco Chiesa MD FRCPsych, consultant psihiatru și profesor, University College London (medic) (Regatul Unit și Italia) Dr. C Stephen Frost BSc MBChB Specialist în radiologie de diagnostic, Stockholm, Suedia (medic) (Regatul Unit și Suedia) Dr. Margareta Griesz-Brisson MD PhD, Consultant neurolog și neurofiziolog (a studiat medicina la Freiburg, Germania, cursuri de specialitate pentru neurologie la Universitatea New York, Fellowship in Neurofiziologie la Mount Sinai Medical Center, New York City; doctor în farmacologie cu interes special în neurotoxicologie și efectele factorilor de mediu asupra sănătății creierului), director medical, The London Neurology and Pain Clinic (medic și om de știință) (Germania și Regatul Unit) Profesor Dr. Martin Haditsch MD, specialist (Austria) în igienă și microbiologie, specialist (Germania) în microbiologie, virologie, epidemiologie / boli infecțioase, specialist (Austria) în boli infecțioase și medicină tropicală, director medical, TravelMedCenter, Leonding, Austria, medical Director, Labor Hannover MVZ GmbH (medic și om de știință) (Austria și Germania) Profesorul Stefan Hockertz, profesor de toxicologie și farmacologie, toxicolog înregistrat în Europa, specialist în imunologie și imunotoxicologie, CEO tpi consult GmbH. (Om de știință) (Germania) Dr. Lissa Johnson, BSc BA (Media) MPsych (Clin) dr., Psiholog clinic și psiholog comportamental, expertiza în psihologia socială a torturilor, atrocității, violenței colective și propagandei fricii, fost membru al grupului consultativ de interes public al societăților psihologice australiene (psiholog clinic și Savant în comportament) (Australia) Prof. Dr. Ulrike Kämmerer, profesor asociat de imunologie reproductivă experimentală și biologie tumorală la Departamentul de obstetrică și ginecologie, Spitalul Universitar din Würzburg, Germania, Virolog molecular (diplomă, teză de doctorat) și imunolog (abilitare), experienta si activitate în laborator activ de cercetare (Biologie moleculară, Biologie celulară (om de știință) (Germania) Profesor asociat Michael Palmer MD, Departamentul de Chimie (a studiat Medicina și Microbiologia Medicală în Germania, a predat Biochimie din 2001 în actuala universitate din Canada; specialist in farmacologie, metabolism, membrane biologice, programare computerizată; cercetare experimentală concentrată pe toxine bacteriene și antibiotice (Daptomicină); a scris un manual despre farmacologie biochimică, Universitatea din Waterloo, Ontario, Canada (medic și om de știință) (Canada și Germania) Profesor dr. Karina Reiss dr., Profesor de biochimie, Universitatea Christian Albrecht din Kiel, expertiză în biologie celulară, biochimie (om de știință) (Germania) Profesor Andreas Sönnichsen MD, profesor de Medicină Generală și Medicină de Familie, Departamentul de Medicină Generală și Medicină de Familie, Centrul de Sănătate Publică, Universitatea de Medicină din Viena, Viena (Medic) (Austria) Dr. Michael Yeadon BSc (onoruri în biochimie și toxicologie) doctor in Farmacologie, fost vicepreședinte și șef Dept. alergic și respirator, Pfizer Global R&D; Co-fondator și CEO, Ziarco Pharma Ltd.; Consultant independent (om de știință) (Regatul Unit) Referințe: [1] Hassett, KJ; Benenato, KE; Jacquinet, E.; Lee, A.; Woods, A.; Yuzhakov, O; Himansu, S.; Deterling, J.; Geilich, BM; Ketova, T.; Mihai, C.; Lynn, A.; McFadyen, eu; Moore, MJ; Senn, JJ; Stanton, MG; Almarsson, Ö.; Ciaramella, G. și Brito, LA (2019). Optimizarea nanoparticulelor lipidice pentru administrarea intramusculară a vaccinurilor ARNm , terapie moleculară. Acizi nucleici 15: 1-11. [2] Chen, YY; Syed, AM; MacMillan, P.; Rocheleau, JV și Chan, WCW (2020). Debitul afectează absorbția nanoparticulelor în celulele endoteliale , materiale avansate 32: 1906274. [3] Grifoni, A; Weiskopf, D.; Ramirez, SI; Mateus, J.; Dan, JM; Moderbacher, CR; Rawlings, SA; Sutherland, A.; Premkumar, L.; Jadi, RS și colab. (2020). Țintele răspunsurilor celulelor T la coronavirusul SARS-CoV-2 la oameni cu boală COVID-19 și persoane neexpuse , celula 181: 1489-1501.e15. [4] Nelde, A.; Bilich, T.; Heitmann, JS; Maringer, Y.; Salih, HR; Roerden, M.; Lübke, M.; Bauer, J; Rieth, J.; Wacker, M.; Peter, A.; Hörber, S.; Traenkle, B.; Kaiser, PD; Rothbauer, U.; Becker, M.; Junker, D.; Krause, G.; Strengert, M.; Schneiderhan-Marra, N; Templin, MF; Joos, TO; Kowalewski, DJ; Stos-Zweifel, V.; Fehr, M.; Rabsteyn, A.; Mirakaj, V.; Karbach, J.; Jäger, E.; Graf, M.; Gruber, L.-C; Rachfalski, D.; Preuß, B.; Hagelstein, I; Märklin, M.; Bakchoul, T.; Gouttefangeas, C.; Kohlbacher, O; Klein, R.; Stevanović, S.; Rammensee, H.-G. și Walz, JS (2020). Peptidele derivate din SARS-CoV-2 definesc recunoașterea celulelor T heterologe și induse de COVID-19 , imunologie Nature. [5] Sekine, T; Perez-Potti, A.; Rivera-Ballesteros, O; Strålin, K.; Gorin, J.-B; Olsson, A.; Llewellyn-Lacey, S.; Kamal, H.; Bogdanovic, G.; Muschiol, S. și colab. (2020). Imunitate robustă a celulelor T la indivizi convalescenți cu COVID-19 asimptomatic sau ușor , celula 183: 158–168.e14. [6] Zhang, S.; Liu, Y.; Wang, X.; Yang, L.; Li, H.; Wang, Y.; Liu, M.; Zhao, X; Xie, Y.; Yang, Y.; Zhang, S.; Fan, Z.; Dong, J.; Yuan, Z.;Ding, Z.; Zhang, Y. și Hu, L. (2020). SARS-CoV-2 leagă ACE2 de trombocite pentru a spori tromboza în COVID-19 , Journal of hematology & oncology 13: 120. 7] Lippi, G.; Plebani, M. și Henry, BM (2020). Trombocitopenia este asociată cu infecții grave cu coronavirus 2019 (COVID-19): o meta-analiză , Clin. Chim. Acta 506: 145–148. [8] Grady, D. (2021). Câțiva beneficiari de vaccin Covid au dezvoltat o tulburare rară a sângelui , The New York Times, 8 februarie 2021. https://beforeitsnews.com/alternative/2021/03/urgent-open-letter-from-doctors-scientists-to-european-medicines-agency-re-covid-vaccine-safety-3744621.html

Vezi toate comentariile (12)

Modifică Setările