E prea devreme, am doar 22 de ani, nu am nici măcar un loc de muncă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

După ce rusul m-a lăsat baltă cu o nesimţire fără margini, ce puteam să fac? M-am dus la facultate, unde era un birou care te ajuta să îţi găseşti cazare în Budapesta. Era şi o listă cu nume, prenume şi număr de telefon pe care se treceau cei în aceeaşi situaţie ca şi mine: venit la studii singur-singurel, fără recomandare, fără să ştie pe nimeni, doar eu, banii şi valiza cu haine de la mama.

Pe acea listă mai erau două nume, dintre care am reţinut doar unul: Andrej Posunko. Îl sun pe Andrei, un ucrainean din vestul Ucrainei şi stabilim să ne întâlnim a doua zi pentru a găsi o cazare împreună.

A doua zi îl cunosc pe Andrej şi aflu că era doctorand la istorie în anul 2. Părea un om de încredere, mult peste, calitativ vorbind, rusul din Sankt Petersburg. Mergem prin Budapesta să ne căutăm apartamente toată ziua şi dăm peste fel de fel de apartamente scumpe şi proaste, că de, nu sunt numai în Bucureşti jăpcari. Idioţi fără meserie care caută un profit uşor sunt peste tot. Sunt profund impresionat de gara Keleti, proaspăt renovată, care arăta superb în razele unui soare de toamnă târzie. Coincidenţa face ca apartamentul cel mai convenabil să fie exact în piaţa Baross, piaţa imensă din faţa gării. Apartamentul cu două camere decomandate, cu tavan de trei metri, cum sunt mai toate clădirile vechi de peste 80 de ani din oraş este şi convenabil la preţ. Proprietarul este un domn doctor, nu am aflat nici până astăzi în ce domeniu, domnul Karoly.

Karoly avea doi fii, unul student la medicină în Norvegia şi unul despre care nu am aflat nimic, dar pe care aveam să îl cunosc în prima zi de închiriere, când a venit să ia un sistem audio de mare calitate, pe care tare mi l-aş fi dorit în cameră. Viaţa mea în piaţa Baross în primul an de masterat s-a învârtit în jurul clădirii facultăţii şi a camerei mele, câteodată coborând la magazinul non-stop din parterul blocului, magazin la care după ora 22 nu se putea cumpăra alcool. În această cameră mi-am sărbătorit ziua de naştere de la 23 de ani, petrecere memorabilă cu muzică bună, la care au participat toţi colegii mei de masterat, veniţi din ţări ca Macedonia, Letonia, Lituania, Slovacia, România, India, Ungaria, Rusia etc. La această petrecere mă aprinsesem foarte tare după colega din Lituania, o vlăjgană drăguţă şi blondină cu care nu am avut norocul să mă combin. Deşi în seara aceea totul a mers ca la carte, fiind şi foarte ameţit, a doua zi când a venit ca să-şi ia fesul pe care îl uitase la mine, coincidenţă sau nu, nu am putut să mă mai ridic la acelaşi nivel. Cele câteva sărutări din acea seară vor fi rămas în analele istoriei. Între timp blondina cu pasiuni de jurnalistă a aterizat înapoi în Lituania, după peripeţii documentate pe Facebook în Palestina şi Brazilia. M-a contactat recent, dar nu i-am mai răspuns.

Revenind la anul petrecut în acelaşi apartament cu Andrej, ucraineanul de la doctorat la istorie a fost un an memorabil, mai ales că după Justina, lituanianca, a venit în semestrul doi americanca, care nu l-a lăsat pe săracul meu Andrej să doarmă fără dopuri în urechi. Mult mai în vârstă ca mine, stătea mai tot timpul la mine. Ne-am cunoscut la facultate, unde mă rugase să îi fac tema la statistică. Fiind foarte bun la una din materii, care era un domeniu unde ori ştii, ori nu ştii, mi-am căpătat foarte rapid notorietate. Fetele în special mă rugau să le ajut cu tema. Această doamnă mi-a picat cu tronc din prima şi eu ei. Am încercat să o sărut la prima petrecere, ei i-a plăcut foarte mult gestul meu îndrăzneţ, mai ales că era măritată, şi la a doua petrecere ne-am combinat. Vrând să divorţeze (se aprinsese tare, era căsătorită de mai bine de un deceniu) şi propunându-mi acest lucru şi continuarea vieţii mele cu ea, am fost forţat să o refuz. Motivul: e prea devreme pentru mine, am doar 22 de ani, nu am nici măcar un loc de muncă.

Aşa că am dus-o la autogară în ultima zi de facultate, de unde avea autobuz spre Viena şi de acolo spre New York. Până în ziua de azi nu am mai vorbit cu ea, deşi ea m-a mai căutat spunându-mi cât de nefericită este cu soţul ei şi cât de mult se gândeşte la mine.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite