Eu. Tu. Doi

În viaţa mea cred ca am iubit, cu adevărat, de trei ori. De fiecare dată, iubirea mi-a arătat sensuri noi şi atât de diferite între ele, încât încă mă întreb dacă există sau dacă nu cumva e un concept creat pentru a defini ceea ce nu poate fi definit.

Avem 16 ani şi ea era colegă de clasă cu mine. Stătea cu 2 bănci în faţa mea şi era unul dintre principalele motive pentru care eram fericit ca mă duc la şcoală. Ochii ei verzi păreau că mă pătrund atunci când lumina soarelui transforma părul ei din şaten într-un blond care îmi lumina ziua. Ne ţineam de mână din când în când şi credeam că sentimentul pe care îl aveam când palma-mi asuda în mâna ei era maximum ce poate experimenta cineva într-o relaţie. Odată, la o petrecere, fiind în braţele ei, ea a început să se joace cu parul meu, mângâindu-mă. Aveam pulsul 200 şi teama a învins. Mi-a fost frică să o sărut având impresia că pot pângări mâna care mă dezmierda cu apăsarea buzelor mele. O sărutam în gând şi mă rugam ca şi a doua zi soarele să-i alunece-n păr, luminându-mi ziua. Ştiam că acel lucru îmi era suficient. Am prezentat-o chiar şi alor mei, de un Paşte, iar mama a cucerit-o cu o dulceaţă de trandafir servită alături de pahar de apă rece. 2 ani am trăit doar pentru a o iubi. Şi nu credeam ca voi mai putea iubi vreodată...

Anul 1 de facultate m-a adus în faţa unei femei superbe. Vorbeam mult despre orice şi părea ca ne potrivim de minune. Puţinele nopţi petrecute împreună erau amestecate cu mii de îmbrăţişări, tone de săruturi şi multă transpiraţie. Trăiam pentru a ne împreuna şi ne împreunam pentru a trăi. Uneori mă durea când o vedeam ştiind că nu va putea fi niciodată, pe deplin, a mea! Nici nu ştiu dacă ne doream asta, fiind din lumi totalmente diferite, însă ştiu cât de mândru m-am simţit când m-a întrebat „Ce zici dacă facem un copil împreună???”. Ea, femeia aia, dorea sa facă un copil cu mine…. După ceva timp m-am gândit că cel mai bun lucru pe care îl puteam face, atât pentru ea, cât şi pentru mine, era sa mă retrag. Nu aveam nimic de oferit şi mă consideram o piedică între ce era alături de mine şi femeia care putea sa devină. Şi da, iubirea ei mă făcea sa nu îmi doresc altceva decât să fiu cu ea uitând de orice, inclusiv de mine! Am rupt legătura ştiind ca îi provoc durere. Nu ştiu cât de tare a durut-o pe ea, însă pe mine m-a rupt în două. Niciodată nu i-am spus că o iubesc, însă dacă citeşte aceste rânduri o să afle ceea ce sunt sigur ca simţea şi atunci.

A treia iubire a început simplu, cu zâmbete, discuţii şi împărţitul mâncării din cămin. Într-o seară i-am furat un sărut şi am adormit în camera ei. M-am trezit cu ea la spatele meu, îmbrăţişându-mă şi oferindu-mi căldura respiraţiei ei.  A fost seara în care am simţit o legătură karmică ce m-a făcut să trăiesc în Regatul Oglinzilor Întoarse, ea fiind „umbra” fără de care eu nu pot exista: ea calmă - eu agitat, eu expansiv - ea analitică, eu guraliv - ea molcomă, eu coleric - ea melancolică. Mâinile ei mă mângâiau completându-mi corpul, gura ei îmi oferea aerul de care aveam nevoie, iar inima ei bătea pentru mine. Corpul meu intra în sevraj fără atingerea corpului ei, iar ea era acolo întotdeauna când simţeam ca mă simt singur. Am plâns pentru şi alături de ea. Am suferit pentru orice eşec si m-am bucurat de orice reuşită a ei, considerând-o şi a mea. Am trecut peste zeci de încercări si sunt sigur ca vom trece şi peste cele ce vom urma pentru că ştiu că si eu sunt parte din ea. I-am spus că o iubesc, şi i-o spun destul de des şi acum pentru că fără iubirea ei nu aş fi complet.

Ieri, într-o discuţie cu una dintre nepoatele mele, aceasta a simţit nevoia sa îmi împărtăşească unde va fi nunta ei. Mi-a arătat locul, m-a pus sa ascult trupa care ii va cânta, m-a provocat sa vizualizez aranjamentul sălii şi mi-a spus ce se va întâmpla şi la ciorba de potroace. Pare că a aranjat totul mai puţin un mic detaliu: momentan, e singură! Am intrat în jocul ei, însă a trebuit să îi reamintesc că nunta este doar un detaliu al relaţiei şi nicidecum scopul ei. Înainte de nuntă trebuie să îl găseşti pe cel căruia să poţi să îi spui „Te iubesc şi fără tine nu aş fi complet!”.