Evenimentul statistic al anului 2022 va fi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În anul 2022, în România, cât şi în alte state membre UE, se va realiza Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, al 13-lea în istoria statisticii oficiale din România (recensămintele anterioare s-au desfăşurat în anii 1859, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011) şi cel de-al doilea de la aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007.

În perioada de post-aderare la UE, în ţara noastră s-au petrecut o multitudine de transformări privind volumul, structura şi evoluţia populaţiei stabile. Foarte mulţi cetăţeni români au migrat către alte ţări în căutarea bunăstării personale şi familiale, pentru oportunităţi socioprofesionale mult mai generoase ca în ţara de origine, pentru reîntregirea familiilor (copii şi bunicii care s-au alăturat părinţilor/ adulţilor deja stabiliţi în străinătate), din dezamăgire/exasperare faţă de modul în care merg lucrurile în ţara natală sau din alte motive. Migraţia externă masivă şi scăderea natalităţii au determinat reducerea populaţiei stabile a României. Scăderea populaţiei ţării concomitent cu creşterea speranţei de viaţă determină îmbătrânirea populaţiei României. Cu alte cuvinte, rămânem tot mai puţini şi mai bătrâni.

Pentru a cunoaşte cu precizie câţi mai suntem în ţară (care este populaţia rezidentă sau stabilă), în fiecare unitate administrativ-teritorială (macro-regiune, regiune, judeţ, municipiu, oraş, comună), o dată la zece ani se organizează recensământul populaţiei şi locuinţelor. RPL-runda 2021 se realizează sub aspect tehnico-metodologic exclusiv de către Institutul Naţional de Statistică, în concordanţă cu regulamentele Uniunii Europene, precum şi cu normele Comisiei economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite în domeniul recensământului populaţiei şi al locuinţelor, sub coordonarea şi controlul Comisiei centrale pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor. Potrivit Art. 21 din OUG nr. 19 din 14 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România – forma consolidată valabilă de la 23 iulie 2021, momentul de referinţă al RPL 2021 este ora «0» din ziua de 1 decembrie 2021.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor este o cercetare statistică de mare anvergură care are ca obiectiv prioritar producerea de indicatori statistici, în condiţii de calitate, privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei rezidente (stabile), a structurii demografice şi socioeconomice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ, condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele, inclusiv despre structura religioasă şi etnică a populaţiei. Participarea la recensământ şi furnizarea de informaţii corecte şi complete fie prin metoda autorecenzării, fie prin intermediul interviului faţă-în-faţă cu un recenzor sunt obligatorii.

Atunci când suntem întrebaţi despre efectivul populaţiei stabile a unei unităţi administrativ teritorială (municipiu, oraş, comună), avem la dispoziţie datele de la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, în cazul de faţă RPL-runda 2011. Institutul Naţional de Statistică furnizează date privind distribuţia teritorială a populaţiei după domiciliu (actele de identitate) la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie a anului de referinţă. În perioada intercenzitară, datele privind populaţia rezidentă (date estimate) sunt disponibile doar la nivel naţional şi judeţean. De exemplu, populaţia după domiciliu a României la 1 ianuarie 2021 a fost de 22.089.211 persoane, iar la 1 iulie 2021, de 22.046.917 persoane. Populaţia rezidentă a fost la 1 ianuarie 2021 de 19.186.201 persoane; iar populaţia rezidentă la 1 iulie 2020 de 19.261.714 persoane (indicatorul nu este disponibil în momentul de faţă pentru 1 iulie 2021).

Potrivit datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor-runda 2011, populaţia stabilă (rezidentă) a României a fost de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei). Factorii care au determinat scăderea au fost sporul natural negativ şi migraţia externă. Populaţia feminină a continuat să fie predominantă, la un număr de 947 de bărbaţi revenind 1000 de femei. Primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1.883,4 mii), ca număr de populaţie stabilă erau: Iaşi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanţa (684,0 mii), Timiş (683,5 mii) şi Dolj (660,5 mii persoane). Judeţele cu cel mai mic număr de persoane care fac parte din populaţia stabilă erau Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Sălaj (224,4 mii), Mehedinţi (265,4 mii), Ialomiţa (274,1 mii) şi Giurgiu (281,4 mii).

Datele de la RPL-runda 2011 arată că, faţă de recensământul anterior (2002), cele mai mari reduceri ale numărului populaţiei stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în judeţele Tulcea şi Neamţ. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a judeţelor din Moldova – Vaslui, Bacău, Vrancea – dar şi în Brăila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman. În Municipiul Bucureşti populaţia stabilă a scăzut cu 2,2% faţă de recensământul precedent, din anul 2002. Ilfovul reprezintă singurul judeţ în care, la RPL-runda 2011, s-a înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei stabile (cu 29,5%), unul dintre motivele principale reprezentându-l migraţia populaţiei dinspre Municipiul Bucureşti înspre localităţile limitrofe acestuia din cadrul judeţului Ilfov.

Cercetările statistice exhaustive asupra populaţiei de tipul recensămintelor furnizează date interesante nu numai pentru beneficiarii instituţionali de statistici oficiale, ci şi pentru cercetătorii statisticieni, demografi, sociologi, economişti, politologi, geografi, psihologic, medici etc. preocupaţi de tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor:

· fenomenul de îmbătrânire a populaţiei;

· creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

· evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;

· structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;

· componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;

· statutul femeilor în cadrul familiei;

· fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.

În baza legislaţiei naţionale privind organizarea şi desfăşurarea RPL-runda 2021 (OUG nr. 19/ 2020 aprobată prin Legea nr. 178/ 2020 şi Legea nr. 204/ 2021 privind aprobarea OUG nr. 39/2021 pentru modificarea OUG nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, HG nr. 733/ 2020) au fost constituite la nivel central şi teritorial structuri cu atribuţii in coordonarea, organizarea, pregătirea si desfăşurarea recensământului. La nivel judeţean şi local a fost înfiinţate comisia judeţeană sub conducerea Instituţiei Prefectului, respectiv comisiile locale de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale; la nivelul direcţiilor judeţene de statistică au fost constituite Unităţi Judeţene de Implementare a Recensământului (UJIR-uri).

Este important de reţinut că, la RPL-runda 2021 care se va desfăşura propriu-zis anul viitor, vor face obiectul recenzării următoarele categorii de persoane: persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România; persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni; gospodăriile şi nucleele familiale; clădirile de locuit; locuinţele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României; spaţiile colective de locuit.

La RPL-runda 2021 datele privind populaţia rezidentă a ţării vor fi culese utilizându-se mijloace digitale (tablete electronice), aşa cum s-a procedat şi la Recensământul General Agricol-runda 2020 desfăşurat în perioada 10 mai-31 iulie 2021. Digitalizarea recensământului scurtează perioada de analiză, procesare, validare şi diseminare a datelor statistice. Populaţia care dispune de competenţe digitale de bază (operarea pe calculator, tabletă electronică, telefon mobil etc.) şi deţine echipamente informatice şi conexiune la internet este încurajată să se autorecenzeze.

Autorecenzarea este acţiunea prin care înregistrarea informaţiilor la recensământ este efectuată de către persoana însăşi şi se poate realiza de pe echipamentul propriu al persoanei care se autorecenzează sau al gospodăriei din care aceasta face parte sau de pe echipamente (tablete) puse la dispoziţie de către UJIR-uri prin intermediul primăriilor în cadrul unor spaţii special amenajate pentru această operaţiune. Fiecare persoană cu reşedinţa obişnuită în România are posibilitatea autorecenzării, parcurgând 2 paşi:

Pasul 1: constă în completarea formularului de preînregistrare, pentru toţi membrii gospodăriei, disponibil la o adresa dedicate sau accesând un cod QR postat pe site-ul RPL de către INS.;

Pasul 2: constă în completarea chestionarului individual, prin accesarea acestuia la link-ul primit pe adresa de e-mail indicată la preînregistrare. Preînregistrarea de la pasul unu este necesară pentru a primi link-ul de accesare a chestionarului individual.

Persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării on-line se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării (art.49 din OUG nr.19/2020).

Beneficiile pe care le aduce acest recensământ complet digitalizat sunt următoarele:

(1) autorecenzare în funcţie de timpul liber, conform preferinţelor;

(2) evitarea contactului cu alte persoane;

(3) fiecare dintre noi are responsabilitatea calităţii răspunsurilor furnizate.

Persoanele care nu au competenţe digitale şi/sau nu deţin echipamentele informatice (calculator, laptop, telefon inteligent, tablete electronice) necesare autorecenzării vor avea posibilitatea autorecenzării asistate în cadrul primăriilor sau vor fi vizitate de un recenzor dotat cu o tabletă electronică pe care va înregistra răspunsurile la întrebările chestionarului.

La recensământ se prelucrează CNP-ul în vederea asigurării exhaustivităţii recenzării persoanelor şi pentru asigurarea calităţii datelor. Persoanele sunt înregistrate la locul unde îşi au reşedinţa obişnuită în Romania. În cazul autorecenzării on-line sau a autorecenzării asistate, CNP-ul este criptat, cu ajutorul unui algoritm utilizat de INS, în momentul în care o înregistrare individuală este salvată în baza de date RPL-runda 2021. Informaţiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr. 679/2016) şi anonimizate imediat după intrarea în sistem.

În finalul acestui articol, mai adaug că RPL-runda 2021 ne va ajuta să obţinem date pentru evaluarea progresului României în domeniul dezvoltării durabile a oraşelor şi comunităţilor locale, în conformitate cu prevederile Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, după cum urmează: date privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), date care descriu aspecte ale calităţii vieţii, precum cele legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant. Rezultatele RPL-runda 2021 vor fi extrem de utile în fundamentarea politicilor publice, strategiilor şi programelor de dezvoltare naţională, regională, judeţeană, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone defavorizate din ţara noastră.

Succesul realizării RPL-runda 2021 depinde de fiecare dintre noi, nu numai de Institutul Naţional de Statistică şi celelalte instituţii colaboratoare. Datele INS arată că, în anul 2021, circa 8 din 10 dintre gospodăriile din România (80,8%) au acces la reţeaua de internet de acasă. În mediul urban, 86,9% dintre gospodării sunt conectate la internet, iar în mediul rural doar 73,1% dintre gospodarii. Prin urmare, mulţi dintre noi au acces la Internet şi deţin echipamente informatice (calculatoare, tablete, telefoane inteligente, laptop-uri) pe care putem să ne autorezenzăm şi, în acest fel, să arătăm Europei şi lumii întregi că aveam competenţe digitale de bază. Este important mai ales ca tinerii să demonstreze că laptop-urile şi telefoanele inteligente de care dispun pot fi folosite pentru realizarea unui interes public major, nu numai pentru jocuri, filme şi muzică. Un indicator al participării la societatea cunoaşterii, bazată pe accesul la tehnologia informaţiei şi comunicaţii, pe competenţe digitale, poate fi şi ponderea populaţiei care se autorecenzează în totalul populaţiei stabile a României.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite