Fierăstraiele au tocat pădurile Clujului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Adevărul" vă prezintă situaţia reală a defrişărilor şi care sunt zonele "fierbinţi" de pe harta "masacrului verde". În puţinele păduri ale Clujului, nici haiducii nu ar mai încăpea

"Adevărul" vă prezintă situaţia reală a defrişărilor şi care sunt zonele "fierbinţi" de pe harta "masacrului verde".

În puţinele păduri ale Clujului, nici haiducii nu ar mai încăpea astăzi. Dacă, totuşi, printr-un miracol, ei ar reveni peste timp, ar fi amendaţi imediat, pentru că deranjează unele interese.

De 17 ani, pădurile din jurul acestui oraş se termină la Valea Dumitreasa, dar cimitire forestiere mai mici se află peste tot în zonă: pe Călineasa, Valea Râşca, Beliş şi la marginea satelor Muntele Rece, Balta, Giurcuţa şi Aluniş. În plus, mai nou este în primejdie şi zona verde Făget, chiar de lângă Cluj-Napoca.

Când se lasă iarna pe munte, cătunul Iujdei, din Muntele Rece, rămâne blocat. Pe vremuri, ieşea moţul spre dimineaţă, cu lopata, şi deschidea potecă prin nămeţi, de la uşă la poartă. Apoi scruta printre aburi spre Măguri şi Răcătău.

Nimic spre Răcătău, nimic spre niciunde, doar gheaţă şi-un lapte de ceaţă fierbeau în ceaunul depresiunii. În jur, arbori cât vezi cu ochii, iar printre ei, vulpi, lupi şi urşi. Copacii se gătau hăt-departe, spre Valea Dumitreasa, acolo începea cimitirul pădurilor de pe Muntele Rece.

Harta "masacrului verde"

În noiembrie 2006, Direcţia Control Silvic şi WWF (World Wide Fund) întocmea o hartă a zonelor de risc potenţial privind comerţul cu lemn provenit din tăieri ilegale.

În fapt, era o "hartă parţială a distrugerii", cu zone unde locuitorii şi firmele s-au întrecut în cele mai nemiloase defrişări pe care le-a cunoscut România, de la război până în prezent. Hectare întregi de copaci au fost doborâte cu sălbăticie şi, cu modeste excepţii, nimeni, în acest timp, nu s-a implicat pentru salvarea zonei.

"În judeţul Cluj s-au furat pădurile cu acte, iar puţinii silvicultori care au dorit să protejeze pădurea au fost timoraţi şi ameninţaţi", ne-a declarat Zoltan Kovacs Csongor, preşedintele Asociaţiei "Transilvania Verde". Uriaşa termită care măcina pădurile patriei pornea chiar de la Ocolul Silvic Bucureşti (unde a început cu pădurile Băneasa - unde se construieşte în voie, în inima codrului, sub presiuni politice, şi cu pădurea Sinteşti, de unde se fură lemn chiar şi acum).

Tăierile au mers fără popas până la Cluj, unde posibilităţile de "lemn negru" s-au dovedit a fi chiar mai mari. Pe harta WWF, zonele cu tăieri ilegale de arbori masive sunt însemnate pe Valea Ierii-Băişoara (Ocolul Silvic Turda), la Ocolul Silvic Beliş, Someşul Rece, Huedin, Gilău. La toate acestea se adaugă comuna Ciucea (Ocolul Silvic Gilău).

Cu "motoarele" pe munte

Totul sugerează că pădurea Făget a devenit inutilă lângă Cluj-Napoca şi că ea, pădurea, a picat într-un loc nepotrivit, unde mult mai bine primite sunt vilele: mulţimea de maşini puternice, raliurile de motociclete printre copaci, fumul dens al drujbelor şi lipsa totală a păsărilor - alungate probabil prea devreme spre ţările calde.

În capătul drumului de pământ ce urcă spre pădure, se află câteva case vechi, bătrâneşti, care nu au urcat pe munte. Aici a fost odinioară Colonia Făget, unde locuia o comunitate mai puţin avută, de oameni veniţi la muncă pe meleaguri clujene.

Vilele, dar şi sârma ghimpată care încercuieşte parcele întregi de pădure pornesc brusc la deal, iar drumul de pământ este botezat acum pretenţios "Strada Mărgineanu". Un poştaş mai în etate ar putea muri de inimă, împărţind corespondenţă aici, pe o fâşie bolovănoasă, lungă şi abruptă. Casele uriaşe urcă mereu, odată cu pădurea care a mai rămas.

Mai sus, pe acelaşi drum, două vile superbe şi gemene privesc după soare. Oamenii spun că splendidele imobile sunt pe proprietatea unui angajat Romsilva, un anume Gherman, unul din cei care are pădurea în grijă ("Sunt construite pe un teren cumpărat de mine", ne-a confirmat el). În curând, Făgetul îşi va merita, probabil, numele de bulevard.

Muntele Rece, "încălzit" de drujbe

Puternicii zilei sunt bine reprezentaţi cu proprietăţi imobiliare aflate chiar şi la distanţe mai mari de Cluj. De exemplu, Daniel Buda, "mâna dreaptă" a liderului politic clujean Emil Boc, are o cabană frumoasă deasupra comunei Răcătău.

"S-au spus multe despre casa aceea, inclusiv că am asfaltat până acolo, dar sunt exagerări", ne-a declarat Buda.

Când vine vorba de reîmpăduriri, totul devine brusc prea complicat. În anii '90, la Cluj se fura cu carele - erau convoaie lungi care curgeau către comune, dinspre pădure. Acum se transportă buştenii cu camionul.

Într-un astfel de context, valea Dumitreasa a rămas ca un şes, văduvită de o bună parte din codrii săi. "Jaful din Dumitreasa a început din '90, când Comisiile locale de fond funciar, în multe cazuri, au pus în posesie oamenii, fără să delimiteze loturile pe teren.

A rezultat un haos, iar noi avem acolo un singur om permanent!", ne-a declarat Grigore Avram, adjunctul şefului de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj (ITRSV). În judeţul Cluj, se câştigă din pădure la licitaţiile Romsilva sau la "doborâturi" (zeci sau sute de copaci fiind tăiaţi în plus, pe lângă cei câţiva doborâţi de vânt).

Se mai taie şi fără formalităţi, într-un soi de megafurturi organizate în bandă. "Valea Dumitreasa este retrocedată în parte la Ocolurile din judeţul Alba. La noi, la Cluj, a mai rămas doar zona de la Negruţa, dar şi acolo este o enclavă, în sensul că ce a mai rămas din pădurile statului este înconjurat de proprietăţi particulare. Sunt zone cu tăieri ilegale acolo.

În primăvară, am plantat 15 hectare, numai pe partea noastră", susţine ing. Aurel Pepine, şef Birou Cultură-Refacere al Direcţiei Silvice Cluj. "Problematica este complexă în judeţul Cluj, există un soi de lăcomie", este de părere parlamentarul independent de Cluj, Mircea Giurgiu.

"Mi-a fost semnalat, de curând, un caz fără precedent la Mărişel, unde angajaţii unei firme au instalat un gater în plină pădure. S-au sesizat localnicii şi i-au scos de acolo, după ce mă anunţaseră şi pe mine. Am aflat ulterior că firma respectivă câştigase o licitaţie".

"Pădurea este viaţă pentru noi!"

"La Dumitreasa, pământul de-acolo îi cum este aici, în sat. S-a ras tot, începând de după Revoluţie. Au fost multe firme care au defrişat, dar şi persoane fizice", zice Vidrean din Iujdei, actualmente coborât din munte şi stabilit în Măguri-Răcătău. Soţii Ioan şi Ileana Vidrean au 17 copii şi 17 nepoţi. Până la al cincisprezecelea copil născut, alde Vidrean n-au avut nici curent electric: locuiau în puterea pădurii, într-un cătun de 10 case.

Când s-a născut ultimul copil, se mutaseră, deja, spre Măguri-Răcătău.
"Am copii, dar n-am tăiat niciodată pădure să fur. Pădurea este viaţă pentru
noi! Pentru alţii îi doar
lemn!", zice Ioan Vidrean (foto).


Pădurea Făget stă pe marginea prăpastiei

Pădurea Făget (împărţită între stat şi proprietarii particulari) s-a umplut de sârmă ghimpată care "delimitează" imobile, în jurul cărora patrulează câini fioroşi, închişi în spatele gratiilor porţilor din fier forjat, de construcţii uriaşe care mutilează peisajul, de zone unde copacii au fost, sunt şi vor mai fi raşi de pe faţa pământului.

În timp ce o serie de asociaţii de mediu susţin transformarea Făgetului în zonă de agrement (aşa cum a mai fost în trecut, când reprezenta un spaţiu unde clujenii se bucurau de răcoarea pădurii în weekend) şi sistarea autorizaţiilor de construcţie, administraţia locală susţine contrariul. Singura scuză a autorităţilor este nevoia de zone imobiliare, care, fără tăierea pădurilor, nu s-ar putea rezolva decât, eventual, cândva în viitor, printr-o împroprietărire cu terenuri pe Lună.

În prezent, pădurile de pe Făget, ca şi spaţiile verzi din municipiul Cluj-Napoca încep să piardă bătălia cu drujbele, cu acceptul municipalităţii. Faptul că poluarea din oraş şi din zonele adiacente a atins cote greu de imaginat (fapt relatat pe larg în ziarul "Adevărul") şi că autorităţile locale îşi ascund cu greu dispreţul pentru problemele ecosistemului local par a fi în strânsă conexiune.

Decimarea pădurii Făget-Cluj nu este decât o continuare a unui fenomen mai general: declinul accelerat al spaţiilor verzi din întreaga zonă. În anul 2006, în temeiul Legii 544 din 2001, organizaţia non-guvernamentală Clubul de Cicloturism "Napoca" l-a dat în judecată pe primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, pentru ca el şi Consiliul local să fie obligaţi să publice anumite informaţii de interes public, referitoare la proiecte edilitare ce ar putea afecta spaţiile verzi. Clubul "Napoca" a câştigat procesul, dar degeaba.

Cu toate acestea, primăria municipiului refuză să pună în aplicare o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care este obligată să pună la dispoziţia noastră informaţii legate de intenţiile privind spaţiile verzi şi terenurile de sport.

Demersul ONG-iştilor nu era întâmplător: construcţiile au împânzit spaţiile verzi din oraş, iar Clujul este localitatea unde două malluri uriaşe ("Polus" şi "Iulius") au fost construite în mijlocul unor zone verzi, pe terenurile Universităţii Agricole, respectiv ale parcului Est.

Contactat, primarul Boc ne-a declarat că nu-şi aminteşte de proces, dar a promis că sentinţa va fi respectată întocmai.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite