Foc încrucişat asupra limbii române

Duminică, de la ora 17.00, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, respectiv de la 11.00 în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, apărăm în stradă limba română şi unitatea României în Anul Centenar.

Pare incredibil în anul în care ar trebui ca atenţia suflării româneşti să fie îndreptată către Centenarul Marii Uniri, dar suntem pe cale să cedăm oficial un prim pas important din suveranitatea naţională. Deoarece asta va face noua Lege privind Codul Administrativ prin care ar urma să statueze limba maghiară ca limbă oficială pe teritoriul României, alături de limba română. Proiectul de Lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o largă majoritate de voturi ale coaliţiei PSD-ALDE şi ale UDMR.

Practic, noul Cod Administrativ vine să disculpe şi să încurajeze un abuz asupra căruia nu s-au luat niciodată măsuri ferme: faptul că şedinţele de consiliu local în oraşele şi comunele dominate de partidele maghiare se desfăşoară în limba maghiară, iar consilierii de etnie română ascultă traducerea prin cască. Mai mult decât atât, însăşi stenograma şedinţei şi toate raporturile dintre administraţia locală şi statul român ar putea fi făcute exclusiv în limba maghiară, ocolind limba română, dacă această lege ar fi pusă în aplicare.

Întrucât consideră pe bună dreptate că adoptarea Legii privind Codul Administrativ din România deschide calea unor abuzuri faţă de statul naţional românesc, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi Asociaţia Calea Neamului au decis organizarea unui marş de protest în Bucureşti, cu plecare din Piaţa Constituţiei de la ora 17:00, urmând a porni către Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Operei şi se va încheia în faţa Palatului Cotroceni.

Cerem preşedintelui Iohannis să nu fie complice cu acele partide politice care, din interese meschine de moment, scot la mezat viitorul şi integritatea României, lovindu-i cu palmă grea pe românii care trăiesc în centrul ţării, acolo unde noul Cod Administrativ va instaura o enclavă pe criterii etnice şi lingvistice care contravine oricăror recomandări de descentralizare din partea Uniunii Europene.

Bătălie pentru limba română la Chişinău

Deloc întâmplător, în mod similar se poartă o luptă civică la Chişinău, al doilea stat românesc, pentru eludarea deciziei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova privind numele corect al limbii vorbite între Prut şi Nistru. Magistraţii constituţionalişti au analizat şi au decis în luna iunie a acestui an că limba română (şi nu „moldovenească”!) este limbă de stat şi că limba rusă nu mai poate avea statut oficial de „limbă de comunicare interetnică” pe teritoriul Republicii Moldova, cum se întâmpla pe timpul ocupaţiei sovietice care s-a încheiat în 1991, dar continuă în Transnistria.

Asociaţia Unirea – ODIP din Republica Moldova organizează tot duminică, o demonstraţie stradală de ziua adoptării legii supreme: „De Ziua Constituţiei – Vrem Limba Română”. Manifestaţia este condusă de energicul Vlad Bieţchi, un tânăr care ar putea lejer fi un viitor lider al României, dacă cele două state s-ar uni. Autorizaţia este oferită de către Primăria Chişinău într-o limbă ce seamănă izbitor cu româna:

Efectele noului Cod Administrativ

Celor care apără aşa-numitul „bilingvism” româno-maghiar, respectiv româno-rus fie le lipseşte onestitatea, fie minima cunoaştere a efectelor unei astfel de legi. Cât de lipsit de bună credinţă să fii ca să nu înţelegi că bilingvismul în relaţia cu statul este să ducă la o convieţuire mai bună a etniilor, ci la o accentuare a segregării pe criterii nu doar etnice, ci şi lingvistice?

Odată ce noua Lege privind Codul Administrativ va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial, efectele sale vor fi devastatoare pe termen mediu şi lung. Fără nicio îndoială, ar genera momente grobiene precum cel care a făcut înconjurul internetului chiar la mijlocul lunii iulie a Anului Centenar 2018, atunci când ambasadorul Japoniei la Chişinău, Masanobu Yoshii, a făcut o vizită de lucru în municipiul Bălţi. Diplomatul nipon a vorbit cu oficialităţile locale şi a ţinut o cuvântare în limba română, în timp ce primarul Nicolai Grigorişin (ruşine să-ţi fie, Colea!) a vorbit în rusă şi a avut nevoie de translator ca să-i răspundă distinsului oaspete. Presa din Republica Moldova a numit acest moment un „paradox lingvistic”, însă a fost mai pe şleau dovada unui dispreţ dizgraţios faţă de uzanţele diplomatice, faţă de oaspete şi faţă de ţara însăşi. Totul pentru ca un adorator al sovietismului să arate încă o dată că îşi permite să ofenseze fără consecinţe.

A numi această întâmplare o gafă ar fi nedrept, pentru că gestul de aroganţă a lui Grigorişin nu a fost o scăpare din neatenţie, ci un act premeditat de frondă la adresa statului şi a cetăţenilor pe care îi deserveşte ca ales local. O mare forţă economică a lumii precum Japonia trimite în Republica Moldova un ambasador care vorbeşte limba oficială a ţării, în timp ce un reprezentant local al statului gazdă are grosolana nepoliteţe să refuze comunicarea în limba română. Este oare greu de imaginat că aşa ceva se poate întâmpla nu peste mult timp chiar în centrul României?