Societate

articolul anterior articolul urmator

Generaţia Facebook, dincolo de bine şi de rău

43
27 Aug 2016 18:15:29
Doru Pop

Reţelele de socializare s-au inflamat din pricina unei declaraţii, atribuită unui Rector din „vechea gardă”, care ar fi afirmat că generaţia Facebook ar fi lipsită de cultură. De fapt inflamarea prin viralizare este şi ea o caracteristică a acestei noi generaţii, care, vrem nu vrem, are propria realitate socială. Iar tipul de tehnologii pe care le folosim ne schimbă, fundamental, modul de a gândi lumea.

Pentru a înţelege ce se întâmplă cu tinerii de azi trebuie să pornim de la premisele determinismului tehnologic şi de la ideea că fiecare generaţie este formatată de către tipul de media dominant în acel moment. Orice cultură şi orice generaţie sunt şi au fost, înainte de orice, rezultatul unei revoluţii tehnologice.

Unele generaţii anterioare au fost mobilizate prin radio şi au sfârşit prin a face două războaie mondiale nefericite. Geraţia mea a fost generaţia televizoarelor, poate aşa se explică şi de ce noi am fost ultimii care au făcut o revoluţie televizată. E evident că astăzi această nouă generaţie, care trăieşte cu telefonul inteligent între degetele mari de la ambele mâini, are nişte trăsături induse de tipul de media predominant.

Problematice, însă, sunt stereotipurile, dintre care cel mai nociv este acela că această „generaţie Facebook” ar putea fi caracterizată prin egoism sau prostie. Că ei se gândesc numai la ei înşişi, că nu le pasă de problemele „altora”, că ar fi proşti şi leneşi. Această idee este vehiculată de mult timp în spaţiul public românesc. O variantă a acestei opinii a fost avansată şi de către Teodor Baconschi în volumul apărut anul trecut, intitulat „Facebook. Fabrica de narcisism”, o carte la fel de provocatoare, dar care nu a făcut atâtea valuri ca şi declaraţia recentă a rectorului UBB.

Deşi crede că „orice tehnologie este neutră”, eseistul român porneşte totuşi de la o poziţie determinată tehnologic – el crede că între omul care „se leagă” spiritual şi omul care se conectează informaţional există o diferenţă majoră. Aceşti „noi oameni”, care ar fi hrăniţi cu „drogul virtualului”, şi-ar fi pierdut sfinţenia şi ar fi intrat sub imperiul relativismului. În acest context unele idei nici nu merită discutate – cum ar fi aceea că ar exista o versiune „balcanică a Facebook” - ca şi când am putea lua în considerare realitatea unei versiuni thailandeze a aceleiaşi reţele de socializare. Sunt alţii care susţin nici mai mult nici mai puţin că FB sau chiar telefonul mobil ar fi „unelte ale diavolului”.

De cele mai multe ori „acuzele” aduse de către diverşi critici ai FB sunt pur şi simplu eronate factual. Există presupoziţia că FB ar promova identităţi false! Ca şi când furtul de identitate şi impostura ar fi depedente de un avatar şi nu ar fi o trăsătură specifică multor mamifere, şi lui homo sapiens în special. Se spune că FB ar fi un univers al superficialităţii! De parcă în epocile anterioare nu ar fi exitat semeni ai noştri care să nu exceleze în calitatea învăţării. Afirmaţia cum că umanitatea se schimbă sub presiunea noilor media este flagrant greşită, pentru că „Umanitatea” nu are cum să se schimbe în ansamblul ei.

Ce merită să dezbatem este presupoziţia dacă putem să vorbim sau nu despre o generaţie narcisistă, lucru care se vede direct în preocuparea pentru selfie-uri a multor adolescenţi şi adolescente. Ideea egoismului nu este nouă şi în mod cert nu aparţine unor autori români. Mai mulţi cercetători occidentali, printre care se numără şi Jean Twege, cu celebrul studiu psihologic „Generation Me” (generaţia numai eu), constată acest lucru inevitabil. Pentru cei care intră în contact la clasă sau la cursuri cu această tânără generaţie, fenomenul apare şi mai explicit.

E clar că, dacă nu îi interesează ce le spui, nu sunt atenţi. Au de unde să-şi ia informaţiile, unele mai bune şi mai bine formulate decât cele oferite de noi, profesorii lor.

Iar cei care cred că doar tinerii de azi sunt egoişti au uitat, fără îndoială, cum erau ei înşişi când erau tineri.

Argumentul bazat pe o cercetare autentică, avansat de Twege, care a monitorizat timp de aproape un deceniu comportamentul membrilor acestei generaţii, afirmă altceva. Nu că ar fi vorba despre nişte copiii sunt lăsaţi „în bătaia vântului”, sau că ar exista un defect generaţional care îi face pe tinerii obişnuiţi cu telefoanele mobile să fie tembeli. După cum demonstrează Twege, această generaţie nu aşteaptă confirmări de la generaţiile anterioare. Membrii acestei generaţii au o mult mai mare încredere în propriile puteri şi, mai ales, nu se mulţumesc cu afirmaţiile pre-ambalate, cu valorile dictate de alţii. Sunt, în acest sens, propriii lor stăpâni - ceea ce poate să pară egoism sau narcisism.

Cine sunt membrii generaţiei numită generic „Facebook”? Ei sunt mai bine descrişi prin termenul de „mileniali”, sau generaţia Y. Sunt tinerii care s-au format într-o lume globalizată prin digitalizare, a libertăţii oferite de reţelele wireless şi a eliberării de conflictele ideologice ale predecesorilor.

Utilizând tipologia sociologică nord-americană, putem distinge patru generaţii determinate tehnologic: tradiţionaliştii (care ascultau jazz şi programe radio), baby-boomer-ii (crescuţi cu rock şi televiziunea „programată”), generaţia X (care şi-au ascultat muzica la walkman şi au fost marcaţi de MTV) şi milenialii.

Pentru a-i înţelege, trebuie să înţelegem că nu sunt dominaţi exclusiv de Facebook. De fapt, fără să vreau să stric plăcerea vizionării celor care nu au văzut filmul The Social Network, Facebook în sine este un software care a fost dezvoltat de către o generaţie aflată deja în schimbare, de către nişte tocilari care au crescut cu programarea computerelor în sânge. E o cultură în care programele open source, filmele piratate şi liberul acces la informaţii îi fac pe semenii noştri mult mai avizaţi. Chiar dacă alţi teoreticieni vorbesc despre iGeneration, specificul acestui grup demografic fiind utilizarea pe scară largă a iPhone-urilor sau iPad-urilor un lucru este limpede. Fie că vorbim despre o generaţie care utilizează Twitter sau YouTube, care foloseşte zilnic telefoane mobile inteligente, sau care este conectată la Internet prin reţele wireless, sunt oameni cărora tehnologia le dă libertate. Iar această libertate vine din circulaţia liberă a ideilor şi conţinuturilor prin intermediul Internetului. De fapt un termen mult mai precis ar fi „generaţia Internet”, după cum spune Comaroff, pentru că „generaţia Y” este hrănită de accesul la reţeaua globală de informaţii.

Aşa cum socialismul fără electricitate era de neconceput, capitalismul de azi nu poate funcţiona fără Internet. Şi nici fără generaţia Facebook.

Ce e relevant este modul cum se schimbă societatea sub presiunea acestor transformări generaţionale. Una dintre cele mai pertinente analize în acest sens o găsim la Comaroff, care explică modul cum funcţionează „capitalismul milenialilor” - e un tip de organizare socială şi economic specific milenialilor. Pentru că FB nu este astăzi un mijloc de îndobitocire, ci un puternic instrument de marketing, un traseu rapid de comunicare politică şi un mijloc de promovare eficientă a schimburilor de mesaje între miliarde de oameni. Ce altceva a făcut FB decât să preia o parte din rolurile mediilor de masă tradiţionale – de la anunţurile matrimoniale, la vânzări de obiecte folosite, platforma creată de Mark Zuckeberg (sau, după unii, doar dezvoltată de el) nu face altceva decât „vechile media”.

Neil Howe, cel care a elaborat prima oară conceptul de „generaţie milenială”, a avansat dovezile ştiinţifice care au arătat că transformarea generaţională produsă sub influenţa schimbărilor tehnologice are un impact major în primul rând asupra valorilor, principiilor şi comportamentelor unor întregi grupuri umane. Nu oamenii se schimbă, ci numai convingerile lor particulare.

Desigur, aşa cum constată psihologii contemporani care au diagnosticat boala numită „facebookaholism”, există şi deficienţe induse de tehnologie. Pe „feisbucaholici” îi întâlnim pretutindeni. De la cuplurile care ies în oraş la o masă romantică şi petrec tot timpul butonând ecranul telefonului, la studenţii care stau la cursuri cu ochii în ecran, fără să fie atenţi la ce se întâmplă în jurul lor. La fel de problematice, însă, au fost bolile induse de tehnologie în fiecare generaţie. Au existat oameni dependenţi de muzica disco şi indivizi care au fost cuprinşi de febra Tetris. Milenialii nu sunt, prin aceasta, deosebiţi.

Milenialii sau generaţia Y, însă, au nenumărate calităţi, trebuie doar să le descoperim. Sociologic vorbind, eşantionul demografic născut după 1980, numit peiorativ „generaţia Facebook” are câteva trăsături dominante remarcabile: abilitatea de a lucra în grup, de a colabora în procese decizionale, de impune schimbare tehnologică. În sens tehnic milenialii, care nu sunt un grup demografic, ci o „cohortă generaţională”, nu au un „narcisim” aparte. Simplul fapt că îşi „fac selfie-uri” nu este un argument cultural – ce să vorbim de generaţiile anterioare care aveau înregistrări „home video” cu toate evenimentele marcante ale vieţii, sau semenii noştri care nu sunt mileniali şi care îşi filmează toate detaliile vieţii, de la botez la înmormântare?

Generaţia interconectată care trăieşte, într-adevăr, într-o altă paradigmă media nu are nevoi psihologice diferite de cele ale altor generaţii. Nu FB ne face să fim mai deştepţi sau mai proşti, nici nu ne ajută să avem mai mulţi prieteni, nu suntem mai frumoşi, mai importanţi, mai culţi sau mai înalţi datorită reţelei. Nici nivelul de educaţie nu ţine de FB. De fapt cei mai mulţi utilizatori ai reţelelor de socializare sunt bine educaţi şi, mai ales, ştiu cum şi de unde să îşi selecteze informaţiile. Reţelele de socializare nu cultivă trăsăturile egoiste mai mult decât o făceau grupurile de interese de la începutul Revoluţiei industriale. Dimpotrivă, sunt zeci de milione de oameni care au transformat tehnologiile actuale în instrumente ale schimbării sociale. o revoluţie digitală fără precedent în istoria omenirii.

Şi Revoluţia acestei generaţii are loc sub ochii noştri, iar noi nu putem (şi nici nu trebuie) să facem nimic ca să o oprim. Trebuie doar să înţelegem mecanismele şi tehnologiile care îi ghidează şi să încercăm să le folosim pentru binele tuturor.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

43 Comentarii

DG Ontelus
27.08.2016, 18:58:38

Fără a contrazice argumentele pertinente din text, aş reaminti, totuşi, în spiritul dezirabilei relativizări postmoderniste, titlul semnificativ al cărţii lui H.R. Patapievici: ,,Omul recent. O critică a modernității din perspectiva întrebării Ce se pierde atunci cînd ceva se cîștigă?” A nu vedea şi umbrele dependenţei de tehnologie a omului înseamnă a abandona spiritul critic, însuşire care îl defineşte pe intelectual. Superstiţia progresului l-a pierdut pe om, iar acum trăim în postumanitate. Nu este nici mai bine, nici mai rău, ci, nietzschean, ,,dincolo de bine şi de rău”…

+3 (7 voturi)
Ghe Stoian
28.08.2016, 10:16:20

@DG Ontelus: Dta esti "postuman" ?

+2 (4 voturi)
Paun Al
27.08.2016, 20:06:06

"generaţie narcisistă, lucru care se vede direct în preocuparea pentru selfie-uri " Selfi-urile sunt o moda si nu au treaba cu narcisismul ... Nu cei ce se fotografiaza conteaza, cat pozitia , atitudinea , ceva care sa impresioneze , sa socheze , sa distreze ... Au murit oameni incercand selfi-uri interesante in opinia lor . E o moda care trece . Aceasta generatie facebook nu-i mai egoista de ex. , ca generatia care a iesit din comunism in 89 si care a sacrificat inconstient interesele lor , ale copiilor ,ale nepotilor lor ... Poate inainte de a-i acuza , ar trebui sa ne uitam in oglinda . Sper ca vor fi mai greu manipulabili decat cei care au avut acces la o singura sursa de informatie , sau putine surse de informatie . Sunt mai putini activi pentru ca-si consuma enegia pe net ...:)

+5 (11 voturi)
Glavan Claudiu
28.08.2016, 09:34:17

O reala placere sa parcurg acest articol . Scris exceptional .

+4 (8 voturi)
Ghe Stoian
28.08.2016, 10:15:18

O.k. 2; Tov. "rector" Pop "si-a dat arama pe fata" (ca retrograd) si "si-a dat cu stangu'-n dreptu'" (ca prestigiu) prin ce-a afirmat initial, inclusiv prin "explicatiile" ulterioare, mai mult decat aiurea ( Apa minerala Bucovina- de parca nu studentii sai erau asta de prosti "istorici", ci studentii de pe Marte !) !

+1 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (43)

Modifică Setările