Generaţia care nu vrea să muncească prea mult

Cu un ochi pe programele TV de divertisment şi cu celălalt pe reţelele de socializare, tinerii între 16 şi 25 de ani aşteaptă ca familia sau prietenii să le găsească un loc de muncă. Portretul tânărului şomer: are până în 25 de ani, este absolvent de liceu sau facultate şi se mişcă greu când vine vorba de pus osul la treabă.

Sorin Vişovan, 20 de ani, este student la Facultatea de Geografie şi Turism din Oradea. De trei luni încearcă să se angajeze pe post de ghid la Baia Mare, dar salariul de 800 de lei pe lună i se pare prea mic.

Mai citeşte şi:

De pe maidan, în faţa televizorului

OMC: Relansarea pieţei muncii se va produce la 18 luni după ieşirea din criză

Ajutor social record, pentru o campioană în scaun cu rotile: 5.148 de lei pe lună

„Pentru aceşti bani nu merită să mă angajez. Un ghid turistic în străinătate câştigă între 1.500 şi 2.000 de euro pe lună. Salariile care li se oferă tinerilor sunt de-a dreptul jenante şi tocmai din cauza asta aleg să nu se angajeze", a spus Sorin.

Patru ore pe zi la TV

În şapte din zece cazuri, familia e cea care le caută un loc de muncă celor tineri şi îi trimite la interviurile de angajare, arată studiul „Percepţii, comportamente şi aşteptări ale populaţiei tinere în căutarea unui loc de muncă", realizat în perioada noiembrie-decembrie 2009 de Data Media.

Prietenii şi relaţiile sunt alte două surse de ajutor în găsirea unui job. Până când acesta apare, tinerii frecventează reţelele de socializare şi programele de divertisment ale televiziunilor. Studiul arată că 50% din respondenţi petrec în faţa televizorului cel puţin trei-patru ore în fiecare zi.

Joburi de salahori pentru absolvenţii cu patalama

„Nu mă interesează să muncesc"

Cinci din zece tineri ar vrea să muncească dar nu ştiu să se promoveze şi nu reuşesc să-i convingă pe angajatori că merită un loc de muncă. Alţii - 7,6% din cei intervievaţi - au declarat că nici măcar nu vor să lucreze. „Mulţi dintre ei sunt absolvenţi de liceu şi ne-au spus că nu-i interesează niciun loc de muncă", a spus sociologul Melania Borţun, directorul general al firmei care a desfăşurat cercetarea.

Aceste răspunsuri au fost mai numeroase printre tinerii între 16 şi 19 ani din mediul rural, cu opt clase din Oltenia. Motivele invocate de absolvenţii de liceu care refuză să lucreze sunt acelea că vor la facultate sau vor să părăsească ţara.

Aproape 80% din respondenţi au declarat că nu au refuzat niciodată un loc de muncă, iar 21,4% au refuzat măcar unul. Rata cea mai mare a refuzurilor la tinerii între 20 şi 25 de ani a fost înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov, după care urmează nord-vestul ţării. Motivele pe care le-au invocat tinerii au fost că salariul era prea mic, iar condiţiile de muncă prea grele.

„Fetele au spus că au fost hărţuite de patronii lor, iar băieţii că li s-a promis una, şi realitatea a fost alta", a explicat Silviu Bian, preşedintele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). El a adăugat că, în fapt, românii sunt inflexibili: „Nu vor să se reorienteze profesional. Munceşti acolo unde e de lucru". 

Obiceiul de a lenevi e prezentă şi la nivelul generaţiei adulte, arată studiul „Atitudinile românilor faţă de muncă" al Fundaţiei Soros, realizat în 2008. Sociologul Mircea Comşa spune că alegerea tinerilor de a nu munci are legătură cu modelele de succes din societatea noastră. „Persoanele valorizate sunt cele care nu au muncit, au făcut bani prin modalităţi ciudate şi trăiesc din speculaţii financiare. Tinerii au ca modele pe Becali, diverşi fotbalişti sau vedete de televiziune", a spus Comşa.

Sociologul a adăugat că tinerii văd că oamenii care muncesc au mai puţin decât ceilalţi, prin urmare fac o alegere raţională în acest context: aceea de a nu munci. Cei care pot alege pleacă în străinătate pentru a putea câştiga mai bine.

Barometrul EURO<26, realizat în 2008, a arătat că, pe primele trei locuri la categoria modele de persoane publice pe care le stimează, tinerii au optat pentru Mihaela Rădulescu, Mircea Badea şi Traian Băsescu. Un alt sondaj, realizat în octombrie 2008 printre copiii românilor aflaţi la muncă în Italia, i-a clasat pe primele locuri pe Gigi Becali, Nicolae Guţă, Vali Vijelie, Adrian Mutu şi Cristi Chivu.

Click pe site-urile de joburi

Cei mai mulţi dintre cei care vor să intre totuşi pe piaţa muncii apelează întâi site-urile de specialitate de pe internet. Birourile judeţene ale ANOFM şi anunţurile din presă nu sunt considerate atractive. Tinerii apreciază cel mai mult la locul de muncă corectitudinea şefilor, salariul mare şi un mediu de lucru civilizat. Studiul a fost realizat pe 500 din cei 107.000 de tineri înregistraţi oficial ca şomeri.

Ce vor angajatorii

Directorii de resurse umane din cele 50 de companii participante la studiu au declarat că atunci când angajează caută tineri competenţi şi cu experienţă, activi, dinamici şi cu iniţiativă.  Seriozitatea şi responsabilitatea au fost alte două calităţi nominalizate de aceştia.  Ei au spus că au nevoie de informaţii detaliate ale celor pe care-i recrutează, inclusiv starea lor de sănătate.

„Din câte ne-am dat noi seama, în cele mai multe cazuri, viitorul angajat nu se înţelege cu viitorul patron la negocierea faţă în faţă", a explicat Silviu Bian, preşedintele ANOFM.