Generaţia Z

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Tinerii internauţi trec rapid de la una la alta. Informaţiile nu lasă propriu vorbind urme. Ele n-au memorie. Ceea ce înseamnă că nu sunt transformate în cunoştinţe.”
„Tinerii internauţi trec rapid de la una la alta. Informaţiile nu lasă propriu vorbind urme. Ele n-au memorie. Ceea ce înseamnă că nu sunt transformate în cunoştinţe.”

Preiau de pe Mediafax următoarea ştire: „Peste două miliarde de tineri – grăbiţi, pragmatici, independenţi şi încăpăţânaţi – trăiesc într-o simbioză perfectă cu universul digital şi alcătuiesc Generaţia Z, se afirmă într-un studiu realizat recent de sociologi americani şi europeni”. Tinerii cu pricina ar avea între 13 şi 20 de ani.

Ei consideră că adevărata viaţă socială se petrece pe reţelele on-line, unde 84% dintre ei sunt înscrişi, conform agenţiei americane de publicitate JWT. Au învăţat singuri mijloacele high-tech, abandonând casetofoanele, magnetofoanele, radioul şi, în mai mică măsură, televiziunea, CD-urile şi DVD-urile, alegând fără ezitare internetul. Dar nu ca să vadă filme sau seriale, violente sau pornografice, fie şi on-line, ci ca să comunice. Pentru ei, chat-ul e mai eficient decât conversaţia reală. Au început cu Facebook, pe care sunt pe cale a-l părăsi, mai ales în SUA, şi continuă cu Instagram, pentru fotografii, Snapchat, pentru mesaje efemere, Twitter sau Tumbir. Mai toţi şi-au creat propriul canal YouTube sau propriul Vlog (blog video). În fine, nu vor să lucreze în companii: între 50% şi 72% dintre aceşti tineri doresc să-şi aibă propriul star-up şi 25% sunt dezinteresaţi de eventuale câştiguri materiale, în SUA, după analiza cabinetului Sparks and Honey, dar şi în China, din câte am citit de curând.

Cel mai interesant lucru din articolul de pe Mediafax este o concisă caracterizare a  tinerilor aparţinând Generaţiei Z: „Viteză?-Da! 

Răbdare?-Nu! 

Reţele de socializare?-Da!

Cărţi?-Nu!

Ambiţie?-Da!

Obedienţă?-Nu!

Jocuri video?-Da!

Sport?-Nu!”   

Înainte de a trage câteva concluzii, simt nevoia unei precizări. Mă întreb din capul locului dacă intervalul de vârstă propus de sociologi este corect. Limita de jos o cred inspirată de cazul acelui adolescent american supradotat, cunoscut internauţilor ca Fred, un umorist devenit celebru la 13 ani, pe numele adevărat Lucas Cruikshank. Cu o singură floare nu se face primăvară. Limita de sus trebuie, la rândul ei, ar trebui împinsă spre 25 de ani. Intervalul de vârstă cel mai probabil trebuie să fie de un deceniu, un deceniu şi jumătate, între 15 şi 25 sau 30 de ani, în raport, desigur, cu dezvoltarea internetului în diferite ţări, unele cu un start întârziat, China, de exemplu.

Caracteristicile principale ale Generaţiei Z par să fie graba şi superficialitatea. Articolul le menţionează pe amândouă, dar fără a le accentua. Ni se spune bunăoară că „durata de atenţie”, de concentrare, a acestor tineri e scurtă. Ca urmare, faptul de a scana în loc de a citi îi determină să dea „răspunsuri superficiale în timpul orelor de şcoală la întrebările profesorilor”.

Avem o mare problemă: informaţiile captate din zbor nu au timpul necesar să se depoziteze. Tinerii internauţi trec rapid de la una la alta. Informaţiile nu lasă propriu vorbind urme. Ele n-au memorie. Ceea ce înseamnă că nu sunt transformate în cunoştinţe. Şi nu devin un fond cultural.

Cultură înseamnă fixare, printr-un efort răbdător şi îndelung. A doua dificultate provine din cultul prezentului sau al momentului. Informaţia privilegiată de tinerii Generaţiei Z n-are trecut, nici viitor. E, aşa zicând, de tip heraclitean. Se schimbă atât de repede încât nu se fixează. Curge, nu stă, şi oferă privirii mereu alt peisaj. Şi, mai ales, nu se acumulează. Cultura e un proces de acumulare lentă şi selectivă. Ceea ce nu se întâmplă pe internet, care nu e un scop în vederea cunoaşterii,  ci un instrument de informare. Un ghid, un mers al trenurilor, o agendă, un calendar sau altceva de acelaşi fel.

Observaţii precum cele de mai sus nu sunt menite să blocheze dezvoltarea universului digital şi nici să nege existenţa Generaţiei Z. Luând act de ele cu toată seriozitatea, mi se pare însă onest să refuzăm a întreţine resemnarea atâtora faţă de un fenomen contemporan de amploarea celui descris mai sus, cu alte cuvinte, să închidem ochii faţă de consecinţele lui. Aceste consecinţe sunt dramatice şi trebuie temeinic studiate. Miliardele de tineri ai Generaţiei Z creează în laboratoarele lor digitale cultura de mâine. Doresc pur şi simplu să spun că mi se pare urgent să avem o reacţie. Nu bazată pe  prejudecăţi. Dar nici limitată la o simplă şi „obiectivă” constatare. Ştim deja destul ca să supunem fenomenul unui examen atent şi aprofundat. Fie şi numai ca să aflăm cu un ceas mai devreme ce ne aşteaptă.   

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite