Grupările din justiţie: de ce se bat euroentuziaştii cu dilematicii
0
Tot mai mulţi magistraţi români îşi demonstrează principiile proeuropene de teamă ca nu cumva pirueta juridică începută în perioada PSD să continue. E o luptă care pare să nu se termine niciodată.
De o parte sunt reformatorii, iar de partea cealaltă nemulţumiţii, perdanţii, victimele, loialii PSD, magistraţii care au văzut prea multe dintre erorile (ne)remediate ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Proeuropenii din justiţie vor alinierea imediată şi fără niciun fel de discuţii, nuanţe sau negocieri la standardele UE, aşa cum apar în documentele oficiale şi în hotărârile instanţelor Uniunii. Ceilalţi rămân nehotărâţi, continuă să se opună, propun pedepse şi încep anchete împotriva magistraţilor euroentuziaşti. Primii cred, fără limite, în idealul justiţiei europene, în anticorupţie şi în extragerea politicului din justiţie, dilematicii cred că totul e politic, aşa că se angajează într-o dispută care n-ar trebui să fie a lor. Spre deosebire de entuziaşti, însă, magistraţii eurosceptici par mai puţin pregătiţi şi uneori arată ca nişte diletanţi angoasaţi, sunt unidimensionali, răzbunători, cantonaţi într-o morală dubioasă.
Inspecţia Judiciară, care între altele verifică activitatea magistraţilor şi condiţia bunei lor reputaţii, este condusă de Lucian Netejoru, căruia ministrul Justiţiei tocmai i-a cerut revocarea după ce ultimul Raport al Comisiei Europene a vorbit despre instituţia Inspecţiei ca despre un instrument de presiune la adresa magistraţilor care critică direcţia reformelor în justiţie sau scurg informaţii în spaţiul public. În plus, chiar Netejoru, absolvent al unei facultăţi private de mâna a doua, are grave probleme de etică: magistratul ar fi copiat cel puţin 140 de pagini din cele 294 ale lucrării sale de doctorat, după cum demonstrează pressone.ro.
Şeful Inspecţiei Judiciare este un reprezentant activ al celor care se bat cu magistraţii euroentuziaşti, de exemplu, a cerut suspendarea judecătorilor care l-au reclamat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Recent, Inspecţia a început şi cercetarea judecătorului Cristi Danileţ pentru un text publicat într-un volum despre asaltul asupra justiţiei din timpul guvernării PSD.
De fapt, Inspecţia Judiciară încearcă să cenzureze nu doar opiniile magistraţilor, ci şi acţiunile lor la instanţele europene. Intimidările Inspecţiei încep să nu mai aibă efect, iar Curtea de Apel Craiova tocmai a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi a cerut anularea efectelor Deciziei Curţii Constituţionale (390/2021), care vrea să menţină funcţionarea Secţiei Speciale până la eventuala ei desfiinţare prin lege. Această decizie a CCR le cere judecătorilor să nu aplice dreptul European. Adică să nu urmeze exemplul judecătorului Costin Andrei, care a declarat nelegală Secţia Specială.
Sigur, Curtea are dreptate să le ceară politicienilor să se ocupe de această Secţie, numai că în parlament coaliţia de guvernare nu s-a înţeles, iar UDMR nu e de acord ca anchetarea magistraţilor să se întoarcă la DNA, unde a fost până în 2018. Argumentul maghiarilor este că procurorii anticorupţie ar putea face presiuni în acest fel asupra magistraţilor care judecă dosarele anchetate de DNA. Această temere arată locul în care se află justiţia autohtonă: între excesele nedovedite ale trecutului, blocajele prezente şi complicaţiile viitorului.
Reformiştii şi conservatorii din justiţie ocupă deocamdată poziţii inegale, primii au Europa de partea lor, dar ceilalţi au funcţiile importante ale Sistemului (majoritatea Curţii Constituţionale, şefia DIICOT, Inspecţia Judiciară, Secţia Specială plus influenţă mare la Parchetul General, CSM). Echilibrul se va schimba, însă, anul viitor, ceea ce nu înseamnă neapărat o evoluţie optimistă a Justiţiei.
Sabina Fati - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
