Imaginea unui dezastru: peste 700 de copile sub 15 ani au devenit mame în 2019

Fenomenul copiilor cu copii se menţine la cote ridicate în România

România conduce de câţiva ani în clasamentul mamelor minore din UE. Spre deosebire de ţări ca Danemarca, Slovenia sau Luxemburg unde se înregistrează sub 50 de astfel de naşteri într-un an, la noi, 10% din totalul naşterilor provenea, în 2019, din rândul adolescentelor. În cifre, asta înseamnă 700 de naşteri la fete sub 15 ani şi 16.831 de naşteri la cele între 15 şi 19 ani.

Locuieşte în comunităţi izolate din mediul rural, provine dintr-o familie cu mulţi copii şi, la fel ca părinţii ei, nu a reuşit să termine nici măcar opt clase. Sărăcia îi este familiară. Cam acesta este portretul-robot al fetei care devine mamă de foarte timpuriu în România.

Ţara noastră furnizează aproape un sfert – 23% – din mamele minore din Uniunea Europeană. România ocupă primul loc în rândul statelor UE, datele Eurostat arătând că, doar în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta de 17 ani, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani.

Din 2018, cifrele au mai crescut. În 2019, potrivit statisticilor naţionale, circa 10% din naşteri au fost înregistrate la minore, adică 700 de naşteri la fete sub 15 ani şi 16.831 de naşteri la cele între 15 şi 19 ani.

Situaţia este cu atât mai catastrofală cu cât sub 2% din mamele minore susţin că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, se arată în Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată de organizaţia Salvaţi Copiii România, sub forma unei anchete sociologice.

Condiţii foarte precare de locuit

Criteriile avute în vedere la realizarea analizei au vizat comunitatea în care s-a intervenit, nivelul de sărăcie şi de educaţie.

„Noi am făcut această analiză în 14 judeţe în care avem proiectul Sănătatea mamei şi a copilului şi lucrăm în 42 de comunităţi rurale defavorizate, explică Silvia Burcea, coordonator de proiect la Salvaţi Copiii România.

Mamele despre care vorbim, adaugă coordonatoarea, provin din zone extrem de defavorizate, din familii sărace şi se confruntă cu probleme multiple. „Este vorba despre lipsa educaţiei, despre abandon şcolar, vorbim aici şi de sărăcie, de excluziune socială. La momentul la care noi am efectuat cercetarea, 83% din fetele chestionate nu mai frecventau şcoala şi, dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină. Aşadar, ar fi avut nevoie de informaţii referitoare la contracepţie sau la educaţie pentru sănătate cu mult înainte ca ele să rămână însărcinate”, punctează coordonatoarea de la Salvaţi Copiii România.

Analiza mai arată că 20% din mamele minore locuiesc în gospodăria partenerului lor, însă sub două procente sunt căsătorite legal cu acesta. Locuinţa partenerului are o cameră sau două – 70% din cazuri – şi este de regulă suprapopulată. Doar o treime din mamele minore stau într-o locuinţă unde există grup sanitar în interior.

Vârsta medie a tatălui, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în 10% din cazuri.

Comparativ cu cercetarea desfăşurată în 2018, principalele surse de venit ale gospodăriei sunt alocaţiile copiilor şi venitul din munci ocazionale. La nivelul întregului eşantion, 50% din repondenţi afirmă ca au primit informaţii cu privire la educaţia sexuală, procent uşor mai scăzut comparativ cu 2018.

„Familiile din care provin fetele sunt familii cu mulţi copii şi foarte sărace, care locuiesc în comunităţi aflate la mare distanţă de instituţiile sanitare, comunităţi izolate unde accesul se face cu greu. În familiile acestor fete care abandonează şcoala există un istoric de abandon. Totodată, în aceste comunităţi, lipsa locurilor de muncă este iarăşi o problemă”, mai spune coordonatoarea proiectului.

„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecinţe care privesc atât siguranţa şi bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă şi nou-născutul, cât şi societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moştenit de copiii lor şi suntem în faţa unui cerc vicios pe care nu îl putem depăşi fără politici publice focusate şi cât mai concrete”, a conchis Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.  

În ţări ca Danemarca, Slovenia şi Luxemburg sunt înregistrate sub 50 de naşteri, anual, la fete sub 18 ani. În trei state europene, Finlanda, Danemarca şi Olanda, nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în 2018.

Nu putem schimba nimic dacă nu admitem că avem o problemă

Sociologul Gelu Duminică apreciază că, în România, şansele ca aceste fete să scape din cercul vicios în care se află sunt aproape nule. „Faptul că suntem pe primul loc la numărul de mame minore nu este o noutate”, precizează sociologul Gelu Duminică.

„Majoritatea fetelor care rămân însărcinate înainte de majorat renunţă la şcoală. Peste 90% din ele. Sistemul, ca un tot, nu este ancorat în a acompania respectiva fată în încercarea pe care viaţa i-a oferit-o. Cu alte cuvinte, ea este ostracizată de părinţi, că i-a făcut de râs, profesorii, la fel, se aliază, îi zic: ce ţi-a trebuit? – colegii o marginalizează, la rândul lor. Vin părinţii şi zic: nu o mai puneţi în bancă cu cutare că să nu o înveţe, sistemul de protecţie a copilului nu o acompaniază, nici cel de consiliere etc. Şi atunci, cea mai simplă variantă pentru copila respectivă este să renunţe. Când primeşti foarte multe şuturi în suflet, cea mai la îndemână soluţie este să te închizi în tine. Şi în momentul în care cedează, noi venim şi le arătăm cu degetul. Spunem: aşa sunt ei, măi! Din păcate, cultura noastră nu este bazată pe solidaritate şi pe ajutorarea celui care cu adevărat are nevoie, ci este mai degrabă o cultură dihotomică, în care simţim nevoia să învinovăţim pe cineva şi să arătăm că noi suntem superiori”, adaugă sociologul.

Lipsa educaţiei are efecte catastrofale

Educaţia slabă aduce cu sine o meserie slab plătită, mai spune specialistul. „Aduce cu sine o vârstă la care tu devii mamă mult mai mică decât media. Faptul că tu nu ai educaţie înseamnă că ai tăi copii nu vor avea resursele financiare pentru o educaţie bună şi pentru o educaţie sănătoasă. Şi că ai tăi copii vor fi, poate, mai slab educaţi şi mai bolnavi şi mai marginalizaţi decât ceilalţi. Şi astfel, copiii tăi sunt „condamnaţi” să repete istoria pe care tu ai urmat-o. România are gradul de sărăcie cel mai mare din UE. Cam cinci milioane de români trăiesc în deprivare materială severă, în 2019, înainte de pandemie, conform INS. După pandemie, vor fi şi mai mulţi. Şi, din nou, răspunsurile societăţii sunt foarte puţine, spre deloc. Şi atunci, astfel de realităţi nu fac decât să se acutizeze. De asta suntem pe locul 1 la mame minore de vreo şase-şapte ani. Şi răspunsul autorităţilor care a fost? Niciunul. Şi, ca să distrug un stereotip – 12% din fetele acestea sunt de etnie romă. Restul sunt din toate celelalte categorii. Să nu trăim cu senzaţia că asta se întâmplă cu o minoritate care cultural are o problemă. Nicidecum! Se întâmplă cu toată societatea, dar noi refuzăm să vedem aceste lucruri. Şi nu ai cum să schimbi ceea ce nu vrei să vezi”, punctează Gelu Duminică.

Realităţile acestea există: sunt generate de sărăcie, lipsa educaţiei, cutume comunitare. Sunt o mulţime de lucruri. Salvarea ar putea veni din recunoaşterea problemei şi din dorinţa de a face cu adevărat ceva, atrage atenţia sociologul.

Or, noi nu avem în circa 50% din unităţile administrativ-teritoriale serviciu public de asistenţă socială. „Acolo unde există, este un referent amărât care e îngropat în dosare de venit minim garantat. Când să mai facă acompanierea persoanei vulnerabile? Iar o tânără însărcinată este, conform tuturor normelor, în stare de vulnerabilitate. Însă intervenţia asupra ei lipseşte. Şi atunci, oamenii sunt lăsaţi în voia sorţii şi modelul se perpetuează. Cutuma nu poate fi schimbată decât prin legislaţie robustă, investiţie şi educaţie”, conchide Gelu Duminică.