Impactul coronavirusului asupra mortalităţii, câteva cifre
0Potrivit datelor oficiale, în anul 2019 în România au decedat 259.936 de persoane. Dintre acestea, 22.105 au decedat în Bucureşti iar 8.024 în judeţul Suceava.
Comparaţii ale deceselor intervenite pe o perioadă de timp. Pentru a putea să avem o imagine a amprentei pe care o lasă coronavirusul asupra mortalităţii pot fi realizate comparaţii statistice între decese, indiferent de cauza care le-a provocat, intervenite într-o perioadă din 2020 şi o perioadă similară din anii anteriori. Dacă există creşteri semnificative se poate presupune că ele au fost cauzate de apariţia pandemiei. Cifrele au partea lor de adevăr, dar nu exprimă niciodată tot adevărul. O astfel de comparaţie trebuie să plece totuşi de la premisa că în lunile martie şi aprilie 2020 în cele mai multe ţări oamenii au stat acasă. Cu alte cuvinte, este dificil de cuantificat, cel puţin în acest moment, care ar fi fost datele în contextul în care nu ar fi existat restricţiile de circulaţie.
Franţa[i]. În contextul pandemiei, unele ţări au început să realizeze deja statistici destul de cuprinzătoare şi riguroase care sunt făcute cunoscute, în mod transparent, opiniei publice. Este, spre exemplu, cazul Franţei, ţară al cărei institut de statistică (INSEE – Institut National de la Statistique et des Etudes Economique ) a realizat comparaţii ale unor perioade din anul 2020 cu perioadele similare din 2019 şi 2018.
Potrivit datelor existente la 24 aprilie 2020, la nivel naţional , numărul total de decese intervenite în Franţa între 1 martie şi 13 aprilie 2020, indiferent de cauza morţii, este superior celui înregistrat în perioadele similare din 2019 sau 2018 .
Astfel, de la începutul primăverii şi până la mijlocul lui aprilie au fost înregistrate 93.839 de decese (o medie de 2.130 de decese pe zi) faţă de 75.100 în 2019 şi 83.108 în 2018. Practic, în între 1 martie şi 13 aprilie, numărul de decese în Franţa a fost cu 25% mai mare decât cel înregistrat în perioada de referinţă din 2019 şi cu 13% faţă de cea din 2018. Numărul de decese, care a înregistrat o medie de 1.780 pe zi în prima jumătate a lunii martie 2020, a crescut semnificativ la 2.210 în a doua jumătate a lunii respective , ajungându-se la o medie de 2.610 de decese pe zi între 1 şi 6 aprilie şi 2.300 pe zi între 7 şi 13 aprilie.
În total, prin raportare , de această dată, la începutul anului, la nivelul întregii Franţe, numărul de decese între 1 ianuarie şi 13 aprilie 2020 s-a ridicat la 202.328 şi este mai mare decât cifra înregistrată în aceeaşi perioadă din 2019 (191.342) sau în 2018 (195.085).
La nivel regional, Île-de-France (acolo unde se află situat şi Parisul) este regiunea cu cea mai rapidă creştere a numărului total de decese între 1 martie şi 13 aprilie 2020 , comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019 (+ 91%), urmată de Grand Est (acolo unde se află oraşele Strasbourg, Metz, Nancy, Reims), cu o creştere de 61% şi de regiunile Bourgogne-Franche-Comté şi Hauts-de-France (+ 24%).
La nivel departamental (structuri administrative similare judeţelor din România), trei departamente au cel puţin de două ori mai multe decese între 1 martie şi 13 aprilie 2020 prin comparaţie cu aceeaşi perioadă în 2019: Haut-Rhin – situat în Alsacia(+ 144%), Seine-Saint-Denis -situat lângă Paris şi Hauts-de-Seine – de asemenea, situat lângă Paris (+ 128%). Alte unsprezece departamente înregistrează un număr de decese cu cel puţin 50% mai mare decât cel observat în 2019. În schimb, douăzeci şi trei departamente au mai puţine decese înregistrate între 1 martie şi 13 aprilie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. Aceste departamente sunt situate, în principal, în sud - vestul şi centrul Franţei.
România[ii]. În ţara noastră o asemenea comparaţie este prematură, deoarece abia spre sfârşitul lunii martie (mai precis pe 22 martie 2020) s-a produs primul deces care, în mod oficial, a fost pus pe seama coronavirusului . Pentru efectuarea comparaţiei ar trebui cunoscute cifrele oficiale pentru lunile martie şi aprilie ale acestui an. Momentan ele nu au fost făcute publice, se va întâmpla acest lucru, probabil, abia în lunile următoare.
Ultimele date publice referitoare la numărul total al deceselor în România, indiferent de cauza morţii, sunt cele referitoare la luna ianuarie 2020 (lună în care coronavirusul afecta semnificativ doar China).
Totuşi, este interesant de observat că, în luna ianuarie, cifrele deceselor din România sunt mai mici decât cele din anii precedenţi, ceea ce semnifică faptul că este foarte puţin probabil ca la începutul anului în ţara noastră să fi existat decese în legătură cu coronavirusul iar acest lucru să nu fi fost cunoscut, eliminându-se astfel anumite speculaţii apărute pe această temă. Astfel, au decedat în total 23.352 de persoane , cifră mai mică prin raportare la cea din ianuarie 2019 (26.352) dar şi la cea din ianuarie 2018 (23.626). În Bucureşti s-au produs 2002 decese (comparativ cu 2.425 în perioada similară din 2019 şi 1.993 în 2018) iar în judeţul Suceava au fost 673 de decese (comparativ 835 în 2019 şi 752 în 2018).
Când vor apărea cifrele pentru lunile martie şi aprilie ele vor trebui comparate cu cele din lunile similare ale anilor anteriori ( martie 2019 – 22.889 în România din care 1.917 în Bucureşti şi 705 în judeţul Suceava; martie 2018 – 25.184 în România din care 2.042 în Bucureşti şi 741 în judeţul Suceava; aprilie 2019 – 21.351 în România din care 1.695 în Bucureşti şi 735 în judeţul Suceava; aprilie 2018 – 21.690 în România din care 1.775 în Bucureşti şi 672 în judeţul Suceava). Iar la finalul anului, cifrele vor trebui comparate cu cele ale anilor trecuţi.
Concluzie. În contextul în care în ultima perioadă de timp au existat în spaţiul public diverse discuţii, mai mult sau mai puţin interesate, instruite sau temeinice , referitoare la impactul coronavirusului asupra mortalităţii ( cum ar fi : opinii conform cărora pandemia nu ar fi avut niciun efect deoarece persoanele în cauză, fiind în general afectate de alte boli, oricum ar fi decedat într-o scurtă perioadă; opinii potrivit cărora n-ar fi clar dacă decesul este provocat de coronavirus sau de alte boli preexistente în contextul în care, din motive de siguranţă a personalului medical, ţările nu efectuează autopsii; opinii potrivit cărora impactul n-ar fi mai puternic decât în cazul unor virusuri anterioare ) comparaţia dintre numărul total al deceselor pe perioade de timp ar putea fi un element obiectiv de evaluare a situaţiei. Cu o precizare, că numărul deceselor din 2020 ar fi putut, probabil, să fie mai mare dacă nu ar fi existat restricţiile impuse de autorităţi, aspect care însă nu poate fi cuantificat numeric.
Datele însă nu sunt complete şi nici finale, întrucât pandemia nu s-a încheiat. Cu siguranţă, începând de lunile viitoare vor fi publicate cifre mult mai exacte şi mai analitice, care vor permite riguroase analize de specialitate, inclusiv în ţara noastră.
Se încarcă comentariile...
