Societate

articolul anterior

Inaniţia la români

0
9 Feb 2012 21:31:45
Dan Străuţ

La prima vedere, e doar statistică: România – o ţară „eminamente agrară“ – importă mâncare de peste trei miliarde de euro pe an, iar în anul agricol de vârf 2011 importurile agroalimentare au atins recordul istoric de 3,7 miliarde de euro.

Tot statistica arată că alimentele importate au preţuri mai mari, exprimate în euro pe tonă, decât cele trimise la export. Mai mult, ceea ce exportăm noi nu sunt alimente, ci materii brute din care am putea face alimente; de cealaltă parte, ceea ce importăm nu sunt materiile brute care ne lipsesc pentru a face alimente, ci preparatele finale, în cele mai sofisticate forme de finisare. Exportăm tomate şi importăm ketchup. Exportăm fructe şi importăm dulceaţă. Vindem legume şi cumpărăm zacuscă. La toate categoriile (de alimente, dar şi de alte produse) exportăm brutul şi importăm preparatul. Cam asta se întâmplă la nivel macro cu agricultura şi economia noastră, am putea fi găsiţi oricând - ca în „Rapsodiile de toamnă" ale lui Topârceanu - „sub trei grăunţe, morţi de inaniţie".

Dar asta e doar statistică. Realităţile din agricultura şi industria noastră agroalimentară ironizează şi mai crunt logica economică. În timp ce merele din Voineşti sau piersicile din Dobrogea se strică în depozite, fabricile de suc importă piure şi nectar de mere şi de piersici, iar statul încondeiază programe „de sprijin" pe care fermierii nu le pot accesa. În timp ce crescătorii de vite sunt umiliţi cu preţuri derizorii la achiziţia de lapte, comercianţii importă „lactate" în care nu găseşti urmă de lactoză. În timp ce carcasele de porc se ieftinesc, mezelurile de porc se scumpesc. Castraveţii cruzi din hipermarketuri sunt mai scumpi decât castraveţii muraţi din pieţe. O ţinem tot aşa de mai mulţi ani, dar niciun oficial dintre cei care s-au perindat pe la „butoanele" agriculturii n-a luat vreo măsură.

Ce i-a determinat pe români să importe (şi să consume) alimente de peste 3,7 miliarde de euro de peste graniţă, când tocmai ei ar putea fi marii furnizori de hrană ai Europei? Răspunsul se află în Turcia - unde nicio palmă de teren agricol nu e exploatată altcumva decât intensiv, în Franţa - unde arta gastronomică îl înfrăţeşte pe fermier cu bucătarul, în Polonia - unde nu se cultivă nimic fără ca producţia finală să fie arvunită. Un răspuns posibil ar putea fi găsit chiar şi aici, la noi, dacă agricultura n-ar mai suferi de bolile ce o macină acum: meteodependenţa, dezinteresul administratorilor, agresivitatea hoţilor, ignoranţa politicienilor... Boli care ne duc uşor-uşor spre o inaniţie generală, chiar dacă România stă sub miliarde de „grăunţe".

Dan Străuţ este editor financiar Adevărul

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările