Societate

articolul anterior articolul urmator

INTERVIU. Gelu Duminică, sociolog: „Superstiţiile, credinţele ne joacă feste. Păcală este mai deştept decât oamenii de ştiinţă“

42
16 Oct 2021 21:05:58
Autor: Maria-Alexandra Mortu
Foto: Gelu Duminică, sociolog / Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea
Foto: Gelu Duminică, sociolog / Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, sociologul Gelu Duminică a vorbit despre rolul pe care îl joacă tehnologia în societatea actuală, cum ar trebui să pregătească statul generaţiile viitorului, dar şi ce impact a avut şcoala online asupra elevilor defavorizaţi.

„Weekend Adevărul“: Pandemia de coronavirus ne-a dovedit încă o dată cât de dependenţi suntem de tehnologie. Însă, chiar şi în acest context, unii români par că se tem de ea. De unde credeţi că izvorăşte această teamă şi cum ar putea fi eliminată?

Gelu Duminică: România este diversă. Sunt şi oameni ignoranţi, mai ales în perioada aceasta. Să ne reamintim ce se întâmpla în România la începuturile industrializării: mulţi refuzau aparatele, considerându-le instrumentele diavolului. Din păcate, noutatea, în general, este percepută de unii ca fiind un instrument al diavolului. Superstiţiile, credinţele, deşteptăciunea aceasta populară ne joacă feste. Păcală este mai deştept decât toţi oamenii de ştiinţă ai vremurilor.

Dubito, ergo cogito

Mulţi cred în aceste teorii şi le promovează pe reţelele de socializare.

„Dubito-ul“ lipseşte din „Dubito, ergo cogito“ (n.r. – „Mă îndoiesc, deci gândesc“). Noi, românii, nu avem îndoieli, noi avem certitudini – ştim foarte bine cum sunt unii şi alţii. O parte destul de semnificativă din societate este aşa. România are în prezent o groază de „epidemiologi“ pe Facebook. Toţi ne pricepem, ştim foarte bine adevărurile noastre care sunt cele mai bune, deţinem adevărul absolut. Îndoiala, apetenţa pentru educaţie şi cunoaşterea nu ne-au fost cumva însămânţate în familie şi în şcoală.

Prin urmare, are legătură şi cu educaţia.

Noi suntem învăţaţi să memorăm, nu să înţelegem. Deci nu e nevoie de „dubito“, ci eşti o maşină de repetat. Atunci când înveţi cu adevărat începi să înţelegi, să pui întrebări. Nu ţine doar de educaţia formală, din cadrul şcolii, ci şi la cea din familie. În familie i se dau unui om valorile, comportamentele şi atitudinile. Noi am fost învăţaţi mai degrabă conform vorbelor: „Eu te-am făcut, eu te omor“ şi „Eu sunt adultul, faci cum spun eu“. Modul acesta de gândire nu are cum să genereze „dubito-ul“. Suntem o societate în care distribuţia muncii, recunoaşterea muncii, recunoaşterea intelectualităţii şi tehnologia nu au fost bune prietene cu poporul obişnuit.

„România are în prezent o groază de «epidemiologi»pe Facebook. Toţi ne pricepem, ştim foarte bine adevărurile noastre care sunt cele mai bune, deţinem adevărul absolut. Îndoiala, apetenţa pentru educaţie şi cunoaşterea nu ne-au fost cumva însămânţate în familie şi în şcoală.“ - Gelu Duminică 

Şi astfel, unii au ajuns să creadă în diverse teorii ale conspiraţiei, inclusiv în cele referitoare la tehnologia 5G...

Dacă îi întrebaţi, nici nu ştiu ce înseamnă 5G. De exemplu, în cazul coronascepticilor, dacă îi întrebi care este formula apei, nu ştiu, dar ştiu care este diferenţa între ARN, vaccin dezvoltat dintr-un fragment de virus sau altă metodă. Însă, din păcate, noi ne pricepem la toate. În societăţile dezvoltate din punct de vedere social, educaţional, dar nu numai, fiecare face ceea ce se pricepe să facă.

Valorile trecutului vs. noua generaţie

Cum şi de ce credeţi că s-a ajuns aici?

Lucrurile se întâmplă într-o dinamică. Nu putem schimba sute de ani în care a fost o astfel de mentalitate. Şi în societăţile foarte bine educate, care aveau universităţi la 1100, o parte din cetăţeni sunt victime ale fake news-ului, manipulării, ignoranţei. Ceea ce avem în sistemul educaţional românesc, din punct de vedere al calităţii şi valorilor care sunt date, nu corespunde cu ceea ce va fi viitorul. Încă ne pregătim noua generaţie cu valorile trecutului, încă se memorează, încă trebuie să reciţi, baza nu este pe abilităţile noncognitive, ci pe capacitatea de a fi conform cerinţelor sistemului.

În acest context, ce schimbări ar trebui implementate?

Ar trebui schimbată filosofia sistemului. Trebuie să ne gândim că trebuie să ne pregătim cetăţeanul pentru viitor, nu pentru prezent, iar valorile viitorului sunt altele. Încă din aproximativ 2010, în agenda Lisabona (n.r. – proiect de dezvoltare realizat la nivelul Uniunii Europene) se prevedea ca 60% din forţa de muncă a UE şi din fiecare stat membru să aibă competenţe minime de IT până în anii 2020-2022. Am văzut în timpul pandemiei cum stăm noi la capitolul competenţe minime de IT – cadrele didactice, cele care ar fi trebuit să îi înveţe pe copii să aibă aceste competenţe, au sucombat sub greutatea învăţământului online.

Unii profesori au refuzat să se adapteze, să predea online.

În teorie se numeşte rezistenţa la schimbare – „Fac ceea ce am fost învăţat să fac“. Dacă profesorul nu predă într-un mod plăcut, centrat pe nevoile lor, e destul de complicat să îi determini pe elevi să înveţe. Încă sunt zeci de mii de elevi care ajung analfabeţi în clasa a VIII-a. În cazul acesta, mai putem vorbi de competenţe IT şi de tehnologie când ei nu ştiu nici măcar să scrie bine şi să citească în limba română? Ce şanse au?

„Pandemia a înrăutăţit lucrurile“

Elevii au avut poate cel mai mult de suferit în timpul pandemiei de coronavirus, mulţi neavând acces la mijloacele tehnologice necesare pentru şcoala online. Ce impact credeţi că a avut acest lucru asupra lor?

Este evident că elevii vulnerabili au devenit şi mai vulnerabili. Acolo unde se făcea şcoală slab calitativ, învăţământul online a însemnat o şcoală şi mai slab cantitativ. Lucrurile nu arată bine, mai ales pentru copiii din mediile vulnerabile. Sunt sute de mii de copii în această situaţie. Nu cred că se va recupera clivajul acesta. Sunt mai marginalizaţi. Pandemia nu a adus ceva specific, ci a înrăutăţit lucrurile.

„Cred că multe lucruri pe care le-am descoperit datorită pandemiei vor continua şi după încetarea ei, deoarece trendul spre digitalizare este fără cale de întoarcere. Oamenii vor prefera mult timp de acum înainte să se întâlnească faţă în faţă, dar nu o vor mai face la fel de des şi în orice context, şi-au dat seama că pot economisi timp, care este principala resursă.“ - Gelu Duminică 

Ce ar trebui să facă statul în continuare?

Acesta este drumul normal: digitalizarea. Statul trebuie să îşi pregătească cetăţeanul pentru viitor, nu pentru prezent. Tot ce înseamnă sistem de educaţie, sistem de relaţie cu cetăţeanul trebuie să fie orientat către competenţele pe care trebuie să le aibă astfel încât să devină mai bun, mai independent, mai dezvoltat din punct de vedere socio-economic, dar nu numai. De exemplu, noi nu trebuie să mai calificăm oameni în meseria de strungar pentru că nu se mai cere meseria aceasta. Noi trebuie să îi învăţăm competenţele viitorului, mai ales în contextul în care dinamica este puternică.

Cu digitalizarea, tot înainte

Procesul de digitalizare este accelerat în perioada pandemiei de coronavirus. Credeţi că acest trend se va impune şi după revenirea la „normalitate“?

Cu siguranţă, da. Din comoditate, din lipsă de timp sau din alte motive, oamenii vor continua să aibă întâlniri în mediul online. Cred că multe lucruri pe care le-am descoperit datorită pandemiei vor continua şi după încetarea ei, deoarece trendul spre digitalizare este fără cale de întoarcere. Oamenii vor prefera mult timp de acum înainte să se întâlnească faţă în faţă, dar nu o vor mai face la fel de des şi în orice context, şi-au dat seama că pot economisi timp, care este principala resursă.

Ce ar trebui să facă statul pentru a-i determina pe români să folosească mai mult mijloacele tehnologice?

Nu poţi să ceri unei societăţi care nu e deschisă către nou, în general, să accepte cu braţele deschise totul. Din punctul meu de vedere, societatea românească trebuie salutată şi merită lăudată pentru modul în care s-a tehnologizat şi digitalizat, a dovedit mai multă deschidere decât societăţi mai avansate educational şi cultural.

Citeşte şi:

Pe terenul minat al educaţiei: România faţă-n faţă cu tehnologia

INTERVIU Cristian Presură, fizician: „Teoriile conspiraţiei au succes pentru că oamenii nu caută cunoştinţele, ci încrederea“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

42 Comentarii

Utilizator Adevărul
16.10.2021, 21:44:22

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
16.10.2021, 21:44:38

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
16.10.2021, 21:46:27

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
16.10.2021, 21:59:45

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
16.10.2021, 22:04:03

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (42)

Modifică Setările