Inventatorii geniali ai României, care au revoluţionat medicina lumii: sânge artificial de Nobel, leacul tinereţii fără bătrâneţe, şoareci transparenţi
0Românii sunt creativi şi talentaţi, dovadă fiind numeroasele inovaţii aduse pe harta medicinei. Adevărul vă prezintă astăzi cele mai utile şi cele mai importante invenţii ale românilor în domeniul medicinei.
Originară din Vaslui, Viviana Grădinaru (34 ani) a revoluţionat lumea ştiinţei dezvoltând în premieră, anul trecut, o tehnică prin care se poate face aproape tot corpul unui şoarece transparent. Metoda va facilita cercetările de biologie şi medicină, fiind utilizată pentru a studia structura sistemului nervos sau modul în care se răspândeşte cancerul în organism.
Fostă absolventă a Liceului „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui, Viviana Grădinaru s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde şi-a continuat studiile universitare, devenind în 2012 profesor universitar la Universitatea din Calteh din California. În vara anului trecut, după doi ani de muncă în laborator, Viviana Grădinaru şi echipa sa de la Caltech au anunţat descoperirea revoluţionară în domeniul ştiinţei medicale: şoarecii transparenţi.
CLUJ-NAPOCA. Invenţie de Nobel: cum a luat naştere sângele artificial fabricat la Cluj
O echipă de cercetători clujeni a făcut o descoperire care ar putea schimba lumea medicală: o soluţie care poate înlocui sângele uman. Produsul ar putea fi folosit în locul sângelui în transfuzii, în cazurile de urgenţă, în accidente sau operaţii unde se pierde o mare cantitate de sânge.
O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj a reuşit cu succes să testeze pe animale o soluţie de sânge artificial unică în lume. „Produsul ar putea fi folosit în locul sângelui în transfuzii, în cazurile de urgenţă, în accidente sau operaţii unde se pierde o mare cantitate de sânge. Ceea ce aduce nou produsul nostru este că transportă oxigenul aşa cum o face sângele, este complet steril şi poate fi produs în cantităţi nelimitate, fiind o substanţă de laborator“, a declarat într-un interviu pentru „Adevărul“ conferenţiar-doctor Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători, care din 2007 lucrează la acest proiect. Specialistul a ţinut să precizeze că produsul dezvoltat nu ar trebui să rămână în organism mai mult de două zile, nefiind un înlocuitor permanent al sângelui.
Medicul sălăjean Ioan Puşcaş a intrat în istoria medicinei în 1965, când a descoperit Ulcosilvanilul, un medicament care vindecă ulcerul şi care stă la baza Omeprazolului, folosit în prezent în patologia esofagiană şi gastroduodenală. Cu ajutorul descoperirii sale, doctorul Puşcaş i-a vindecat de ulcer pe dictatorul cubanez Fidel Castro, dar şi pe fratele lui Nicolae Ceauşescu, Ilie.
Medicul, acum în vârstă de 82 de ani, are o poveste de viaţă impresionantă. A supravieţuit în mod miraculos masacrului făcut de armata horthystă la Treznea, în septembrie 1940, având atunci doar opt ani, iar mai târziu, în vremea regimului comunist, în perioada 1948 - 1949, a fost deţinut politic, fiind arestat pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Descoperirea medicului de la Şimleu Silvaniei a depăşit rapid graniţele ţării, iar o companie farmaceutică din SUA, Cyanamid, s-a oferit să-i cumpere patentul contra sumei de 2.000.000 de dolari. Medicul a refuzat, încă compania americană a obţinut de la oficialităţile române aprobarea de a face cercetări comune, alături de medicul sălăjean, la Şimleu Silvaniei.
BRĂILA. Ana Aslan, „Mesia” oamenilor care îmbătrânesc frumos
Brăila se poate mândri cu faptul că este oraşul unde s-a născut Ana Aslan, savantul care a ajutat milioane de oameni din întreaga lume să îmbătrânească frumos.
Ana Aslan a descoperit Gerovitalul în 1952. Produsul a fost brevetat în 30 de ţări şi a adus faimă României şi Institutului de Geriatrie condus de Ana Aslan. Printre personalităţile de talie internaţională care au apelat la Gerovital pentru a-şi întârzia bătrâneţea se numără Charles de Gaulle, Tito, Nikita Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali, Imelda Marcos.
Fără doar şi poate că Maramureşul are inventatorii săi. Chiar dacă cele mai multe dintre invenţii sunt în domeniul ingineriei, există şi maramureşeni care s-au gândit şi la medicină.
Datele oferite de către Asociaţia Inventatorilor, filiala Maramureş, arată că după 1990 s-au înregistrat în Maramureş peste 300 de invenţii, care situează Maramureşul în prima parte a clasamentului între judeţele ţării. Unul dintre inventorii din Maramureş care merită menţionat în acest domeniu al medicinei este Victor Bogdan din oraşul Dragomireşti. Prima sa invenţie brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a fost un ceas de mână pentru nevăzători.
Viaţa sportivului Radu Negulescu este parcă desprinsă dintr-un roman. A fost un sportiv de excepţie, palmaresul său numărând 23 de titluri naţionale şi 17 internaţionale la tenis de masă. A fost şi un medic de excepţie, fiind pionierul diagnosticului prenatal şi cel care a adus primul ecograf în România.
Radu Negulescu s-a născut în anul 1941 la Bistriţa, însă a trăit în Cluj-Napoca şi mai apoi s-a mutat cu tot cu familie în Germania. Acesta a fost un sportiv de excepţie, remarcându-se şi în domeniul medical. Radu Negulescu a deschis primul cabinet de ecografie din ţară, în cadrul clinicii de ginecologie clujene. Tot el este singurul care a putut prezenta pentru prima data în ţară un cariotip al unui făt viu, sănătos, intrauterin. Fostul sportiv a fost primul din ţară care a utilizat ecograful în diagnosticarea sarcinii şi a afecţiunilor ginecologice. A fost practic pionierul metodelor de diagnostic prenatal al malformaţiilor fetale.
Radu Negulescu şi echipa sa, în timpul unei operaţii FOTO: arhivă personală Radu Negulescu
Născut la Slobozia cu un an înaintea izbucnirii Primului Război Mondial, medicul chirurg Tiberiu Ghiţescu este poate una dintre cele mai mari personalităţi ale oraşului. Puţini ştiu că specialistul născut în inima Bărăganului a revoluţionat cu talentul său medicina cardio-vasculară.
„Dă bolnavului ştiinţa şi talentul tău, dar nu uita dragostea şi compasiunea” este unul dintre citatele preferate pe care medicul Tiberiu Ghiţescu, născut la Slobozia într-un friguros început de ianuarie 1913, l-a trecut în numeroasele sale studii medicale şi cu care îi sfătuia pe studenţii pe care i-a învăţat tainele chirurgiei să-şi trateze bolnavii. Medicul chirurg Tiberiu Ghiţescu a intrat în istoria medicii în anul 1953 când, alături de alţi colegi chirurgi, a reuşit să realizeze prima operaţie de stenoză mitrală din România, prin patentarea unei proceduri medicale unice denumită „comisurotomul Ghiţescu”.
Amza Jianu este una dintre cele mai apreciate personalităţi din judeţul Olt în domeniul medicinei, dar, din păcate, foarte puţini locuitori ai acestui teritoriu au cunoştinţă de acest lucru deoarece nu se vorbeşte foarte mult despre el decât în domeniul anterior menţionat. Amza Jianu este cunoscut drept “olteanul inventator de metode chirurgicale”. De asemenea, este considerat primul neurochirurg din România.
Amza Jianu s-a născut la 7 iulie 1881 în comuna Fălcoiu, judeţul Olt. Consacrarea internaţională i-a fost adusă de inventarea, pe când se afla la Iaşi, a unui procedeu original de esofagoplastie utilizând un tub confecţionat din marea curbură gastrică, pe care îl ridică până în regiunea cervicală. Se pare că este primul chirurg din ţara noastră care a operat cu mască, bonetă, mănuşi de cauciuc şi halat sterile.
HUNEDOARA. Dan Mărculescu, medicul legist care a transformat morga din Deva într-un laborator hi-tech
Medicul legist Dan Mărculescu, şeful Serviciului Judeţean de Medicină Legală Hunedoara, este autorul unei inovaţii care a adus morga din Deva la standardul unui laborator hi-tech. Sistemul brevetat de medicul hunedorean în 2010 oferă posibilitatea urmăririi online a autopsiilor realizate în morga SJML Hunedoara.
Inovaţia medicului legist Dan Mărculescu a transformat morga Serviciului Judeţean de Medicină Legală Hunedoara într-una dintre cele mai moderne din România.
„Iniţal, măsura a fost luată din cauza dimensiunilor mici ale sălii de autopsii, total neîncăpătoare în situaţiile în care mai mult de trei persoane trebuiau să asiste la autopsii. Cu ajutorul camerei video conectată la monitorul din încăperea alăturată a devenit posibilă vizionarea în timp real a necropsiei, fără ca membrii asistenţei (majoritatea total neobişnuiţi cu asemenea situaţii) să mai fie nevoiţi să suporte disconfortul urmăririi unei astfel de manopere chiar de lângă masa de autopsie”, relata Dan Mărculescu.
BUZĂU. Nicolae Vaschide este întemeietorul psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale
În lumea ştiinţifică, numele savantului Nicolae Vaschide are un loc aparte. Psiholog şi psihiatru, acesta şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în Franţa, fiind colaborator al lui Alfred Binet. Vaschide a adus o contribuţie preţioasă în domeniul psihologiei experimentale, studiind diverse procese senzoriale, somnul şi visele, atenţia, funcţia psihofizică a mâinii.
Prin cercetările şi observaţiile sale, savantul născut la Buzău a constatat, printre altele, că persoanele cu inteligenţa superioară au capul mai mare ca al celorlalţi, volumul capului fiind independent de talie şi dezvoltarea corpului.
Dr. Virgil Enătescu a semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi intenaţionale şi să nu uităm nici de cele opt brevete de invenţie şi două certificate de inovator care se leagă de numele său.
Virgil Enătescu s-a născut la Braşov în 11 noiembrie 1940, dar s-a stabilit la Satu Mare. Din studenţie a fost pasionat de partea de cercetare experimentală, fapt ce i-a dezvoltat un mod de gândire iniţiat în lumea medicală de Claude Bernard (1856), cel care a pus bazele medicinii experimentale.
Deschizător de drumuri în istoriografia medicală românească, Pompei Gh. Samarian (1879-1942) a reuşit să învingă izolarea, în micul orăşel de pe malul Borcei, şi să scoată la lumină inegalabile file din trecutul farmaceutic.
„Nenea doctorul“ , aşa cum era cunoscut Samarian, a descoperit documentul prin care oraşul Călăraşi devenea reşedinţa judeţului Ialomiţa. Tot el a fost primul care a scris „Istoria medicinei” . Cu toate acestea, în oraşul de pe malul Borcei doar o placă memorială în holul spitalului aminteşte de bogata sa activitate intelectuală. A ocupat funcţia de director al spitalului din oraş, însă, pe lângă faptul că a fost medic, un lucru deosebit de important pentru renumele său a fost realizarea mai multor lucrări.
La acest material au participat Bianca Sara, Ionela Stănilă, Mugurel Manea, Nicu Ghişan, Mădălin Sofronie, Dragoş Hojda, Remus Florescu, Simona Voicu, Iulian Bunilă, Florentin Coman, Alina Pop, Daniel Guţă.
Se încarcă comentariile...
