IRDO, obligat de instanţă să-şi facă publice bugetele, faptele şi numele şefilor

Publicat:
Ultima actualizare:

O instituţie publică din România, plătită ca să ne apere drepturile, încalcă ea însăşi legile şi refuză să divulge numele celor din conducere, pe motiv că sunt date cu caracter personal, iar acele persoane nu şi-au dat acordul pentru asta. La fel procedează cu publicarea bugetelor şi a activităţilor pe care teoretic le derulează de 26 de ani. Chemată în instanţă, instituţia se plînge că e şicanată

APADOR-CH a dat în judecată Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), instituţie publică înfiinţată în 1991, care îşi ţine secrete atât activitatea, cât şi cheltuielile, colaboratorii, ba chiar şi numele persoanelor din conducere, numite de Parlament şi plătite de la buget.

Instanţa ne-a dat câştig de cauză, obligând IRDO să răspundă solicitărilor formulate de APADOR-CH şi să-şi transparentizeze activitatea susţinută de 26 de ani de la buget. Procesul s-a derulat în 2016, dar abia acum a fost emisă decizia instanţei. IRDO are la dispoziţie 15 zile ca să facă recurs.

Întrebările pe care APADOR-CH le-a pus IRDO au fost generate de faptul că pe site-ul instituţiei informaţiile sunt puţine şi vechi. După o documentare proprie am reuşit să aflăm că:

  • Instituţia există încă din 1991;
  • A fost înfiinţată prin Legea 9/1991;
  • Scopul ei este informarea autorităţilor publice, ONG-urilor şi cetăţenilor cu privire la drepturile omului;
  • IRDO este condus de un consiliu general, cuprinzând reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, precum şi oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului.

Nu am reuşit să aflăm nici din lege, nici de pe site-ul instituţiei:

  • Care este bugetul anual al acestei instituţii;
  • Cine conduce instituţia şi cine sunt membrii din consiliul general;
  • Care este durata unui mandat al conducerii;
  • Ce anume a făcut instituţia şi câte persoane au beneficiat de serviciile sale.

La cererea de informaţii trimisă conform Legii 544/2001 IRDO ne-a răspuns persiflant, de genul: bugetul s-a încadrat în limitele legii, am făcut atâtea documentări câte ni s-au cerut şi organigrama instituţiei este aia din anexa Legii 9/1991.

Ce zice IRDO

În faţa instanţei, IRDO s-a victimizat, motivând la fiecare întrebare din cele zece formulate de APADOR-CH că se află în faţa unui abuz de drept, că nu e normal să ne răspundă la toate întrebările, iar noi să nu vrem să ne informăm, că toate informaţiile cerute s-ar afla undeva, ba ascunse prin legile date de Parlament, ba prin revistele pe care IRDO le editează trimestrial şi le are undeva la sediu (că pe site nu sunt) şi chiar că volumul de muncă presupus de răspunsurile la toate întrebările ar fi atât de mare încât nu au personal suficient pentru asta.

„Exercitarea dreptului la informaţiile de interes public, de către reclamant, este în mod vădit şi neechivoc abuzivă cu scopul de a şicana pârâta. Cererile acesteia presupun un volum ridicat de muncă şi informaţii, implică o adevărată activitate de statistică şi, mai mult, solicitările sunt, totodată, vagi indicând pe alocuri perioade de timp îndelungate sau subiecţi necunoscuţi, în condiţiile în care reclamanta poate obţine informaţiile din diferite legi publicate in Monitorul Oficial sau din materiale, publicaţii şi pagină web a pârâtei, precum şi din alte surse. Aceste cereri implică deturnarea atenţiei personalului pârâtei, de la exercitarea obligaţiilor de serviciu fără a motiva un interes (solicitarea adresată pârâtei este general motivată pe "dispoziţiile Legii nr.544/2001"), urmărindu-se un scop imperceptabil şi nejustificat.”

Ce zice judecătorul

Judecătorul, însă, a fost de acord cu APADOR-CH că refuzul IRDO de a comunica informaţiile publice este nejustificat.

La întrebarea 1, privind cheltuielile IRDO din 1992 încoace, judecătorul admite argumentele APADOR-CH că:

„... pârâtul este o entitate publică, finanţat din bani publici. Răspunsul său, în mod evident lacunar, incomplet, nu conţine indicarea cheltuielilor sale, care se efectuează numai din finanţare publică. Consecinţă a organizării şi finanţării, pârâtul intră sub incidenţa prevederilor Lg. nr.544/2001, cheltuielile sale în cuantum şi pe categorii reprezintă informaţii de interes public, iar pârâtul a refuzat, practic să le comunice, sens în care instanţa apreciază că solicitarea reclamantei este întemeiată şi va fi admisă.”

La întrebarea 3, privind organigrama şi numele celor din conducere:

„... IRDO a refuzat să comunice numele şi prenumele persoanelor din conducere, pe motiv să sunt date personale; a invocat, în acest sens, şi o recentă decizie a instanţei supreme. Însă, refuzul IRDO este exprimat cu încălcarea Lg. nr.544/2001. Aceasta prevede expres, în art.5 al.l lit.c, că există obligaţia comunicării din oficiu a numelui şi prenumelui persoanelor din conducere şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice.
Pe de altă parte, Lg. nr.677/2001 privind protecţia datelor personale, menţionează, în art.5 alin.2 lit.c, că nu este cerut consimţământul persoanei vizate şi datele personale pot fi prelucrate (ceea ce include dezvăluirea, diseminarea etc) când există o obligaţie legală în acest sens a operatorului respectiv, iar în cazul Lg. nr.544/2001, pentru entităţile publice există, fiind prevăzută expres, obligaţia legală de a face publice numele şi prenumele persoanelor din conducere, aşa cum s-a arătat anterior.
Trimiterea la organigrama instituţiei, care indică compartimentele şi structura instituţiei este, din nou, un răspuns lacunar, reclamanta a arătat, iar pârâtul nu a infirmat că, pe site-ul IRDO, pe care ar trebui publicate informaţiile ce se comunică din oficiu, nu există astfel de date, iar din răspunsul IRDO la cererea de informaţii rezultă că astfel de date, privind numele persoanelor din conducere, oricum nu vor fi comunicate.”

Instanţa a observat că IRDO a răspuns vag, deloc sau altceva la toate întrebările concrete formulate, aşa că a decis să oblige instituţia să răspundă la toate cele zece întrebări. Citiţi decizia instanţei în întregime

*

Acest demers face parte dintr-un proiect mai amplu – Câte drepturi, atâtea instituţii - în care APADOR-CH va cartografia domeniul instituţiilor publice înfiinţate de România, teoretic pentru apărarea câte unui drept consfinţit de convenţiile internaţionale ratificate de ţara noastră. Prin cooptarea în proiect a mai multor ONG-uri specializate pe diverse domenii, vom evalua activitatea şi eficienţa mai multor instituţii similare cu IRDO, care pare că apără diferitele drepturi ale omului în secret.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite