Irinel Popescu: România ar putea ajunge pe primele locuri în lume privind transplanturile hepatice

În ultima perioadă, la Institutul Fundeni s-au făcut şi trei transplanturi pe zi FOTO Adevărul

Şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni, profesorul Irinel Popescu, a declarat duminică dimineaţă, în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, că numărul de transplanturi din România a crescut semnificativ şi speră ca suma alocată de Ministerul Sănătăţii pentru astfel de proceduri să crească.

„Pentru prima dată, în 2013, simţim în mod direct că programul poate să funcţioneze la parametri apropiaţi de necesităţile patologiei din România. Ceea ce îi lipsea, până acum, era un număr adecvat de donatori. Am analizat de câteva ori, aceste probleme şi am văzut că, acum, consimţământul familiei vine pe locul doi ca problemă, întrucât poate fi considerat satisfăcător, este peste media europeană. Punctul nevralgic a fost modul în care era organizat sistemul de sănătate şi colaborarea cu secţiile de terapie intensivă din care provin donatorii. Nu lipsa de personal a fost problema, am făcut şi trei transplanturi într-o zi”, a explicat profesorul Irinel Popescu.

În acelaşi context, profesorul Popescu a precizat că anul trecut au fost făcute doar 75 de operaţii de transplant hepatic, o parte dintre ele cu donatori în viaţă, iar 60-62 cu donatori în moarte cerebrală, cifre care anul acesta au fost depăşite deja în doar câteva luni.

Potrivit doctorului Popescu, anul acesta, numărul donatorilor a crescut din februarie, după ce în prima lună a anului au fost doar doi.

Dacă s-ar menţine această tendinţă, a mai spus el, numărul transplanturilor de ficat, spre exemplu, ar putea ajunge la 600 pe an de la donatori în moarte cerebrală şi chiar ar putea atinge 1.000, adăugând şi donatorii în viaţă, ceea ce ar plasa România pe unul dintre primele locuri din lume, din acest punct de vedere.

Doctorul Irinel Popescu a menţionat că este încrezător în această tendinţă de creştere a numărului de donatori, însă mass-media are un rol important. 

„Oamenii se informează din presă. În anii 2000, primele 50 de transplanturi au fost prezentate, caz cu caz, în mass-media, iar asta a ajutat foarte mult”, a precizat acesta.

Salariu între 1.000 şi 2.000 de euro pentru un şeful Clinicii de chirurgie şi tranplant

Şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni, profesorul Popescu, a declarat că are un salariu ce se încadrează între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună şi că nu ar mai pleca niciodată de la locul de muncă actual.

Profesorul Irinel Popescu a ţinut să sublinieze că ideea de a condiţiona actul medical este absolut condamnabilă, precizând pe de altă parte că plăţi informale există şi în state avansate.

„Franţa a făcut chiar public lucrul ăsta”, a adăugat el, în opinia căruia există o tendinţă ca această categorie de plăţi să se ducă spre ţări în care „nu ne-am fi aşteptat să existe plăţi informale”.

Şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni a mai spus, legat de acelaşi subiect, că sunt şi câteva ţări care „scapă” de plăţile informale, cum ar fi Statele Unite şi Germania.

„Cu cât sistemul este mai organizat, cu cât ţara este mai bogată şi mai puternică din punct de vedere economic, găseşte mecanisme să plătească actorii sistemului sanitar la nivelul la care aceştia să nu apeleze la plăţi informale”, a explicat profesorul Irinel Popescu.

Discuţiile au atins apoi cazul particular al personalului care ajută la prelevarea organelor în programul de transplant autohton, despre care Popescu a confirmat că nu are „varianta” plăţilor informale.

Doctorul Popescu a explicat că, pentru ca aceştia să fie plătiţi mai bine, nu este vorba despre „a transfera o parte din banii actuali, ci de a mări bugetul alocat programului de transplant”.

„Pe termen lung, societatea românească recuperează aceştia bani, de pe urma vieţilor salvate, a sănătăţii redate unor astfel de bolnavi care se reîntorc în câmpul muncii, produc şi plătesc taxe”, a conchis Popescu.