Justiţia se alătură instituţiilor de forţă în criminalizarea consumului de droguri

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Valul de confiscări de permise din ultima perioadă pe temeiul consumului de substanţe psiho-active se datorează nu vreunei nebunii colective a şoferilor din România, care s-au apucat brusc să se drogheze la volan, nici vreunei aparaturi de ultimă generaţie utilizată de Poliţia rutieră, ci unui acord între Justiţie şi celelalte instituţii de forţă de a defini în mod abuziv ce înseamnă conducerea sub influenţă.

Week-end-urile şi festivalurile verii au devenit un veritabil câmp de vânătoare pentru echipajele de poliţie dotate cu aparate de detectare a drogurilor ilicite şi mult zel în aplicarea directivelor venite de la centru. De când Ministrul de Interne s-a declarat şocat de proporţia şoferilor găsiţi conducând sub influenţa substanţelor psihoactive, rapoartele conform cărora un număr record de şoferi au fost depistaţi pozitiv au inundat paginile ziarelor. Şi totuşi, ce se întâmplă întreabă nimeni? De unde această explozie de şoferi drogaţi? Care ar putea fi explicaţia pentru un fenomen atât de bizar? Ca de obicei, într-o ţară de oameni speriaţi şi needucaţi, acţiunile Poliţiei sunt aplaudate şi încurajate. Pentru început, un pic de context.

Aparatele care detectează prezenţa substanţelor psihoactive în salivă sunt calibrate în aşa fel încât să aibă o anumită sensibilitate. Depistează, aşadar, o anumită substanţă până la o concentraţie minimă. Oamenii sunt obişnuiţi cu aparatele care detectează prezenţa metaboliţilor alcoolului în aerul expirat care au o capacitate foarte bună de a spune dacă cineva conduce sau nu sub influenţă. Alcoolul este, însă, o substanţă hidrosolubilă, care este eliminată destul de rapid din organism. Alte substanţe, însă, nu se comportă la fel.

Cannabisul (marijuana), spre exemplu, este o substanţă liposolubilă, adică se dizolvă în grăsimile din organism de unde poate fi eliminat, în cantităţi reduse, dar detectabile, timp de câteva zile până la câteva săptămâni, în funcţie de persoană şi obiceiurile ei de consum. Cu alte cuvinte, persoana poate fi depistată ca pozitivă la prezenţa cannabisului în organism, deşi nu a consumat cu una sau chiar mai multe zile înaintea testării şi nu prezintă niciun fenomen de intoxicaţie acută care ar putea afecta capacitatea de a conduce un autovehicul!

În acest hiatus au intervenit recent judecătorii mai multor înalte curţi, care au pronunţat că: „în condiţiile în care legiuitorul nu precizează ce eventuale efecte trebuie să se producă asupra conducătorului auto prin ingerarea de substanţe psihoactive sau o anumită concentraţie a acestora, aşa cum se prevede în cazul alcoolemiei, probarea respectivelor aspecte nu este necesară pentru reţinerea infracţiunii prevăzute de articolul 336 alin. 2 CP

Nu sunt expert în ştiinţe juridice, nici măcar în aspectele legate de conducerea sub influenţă, dar ceea ce reţin este că în acest moment interpretarea legii în România favorizează şoferii care consumă alcool la volan, pentru că aceştia beneficiază de prevederi care nuanţează situaţia unui test pozitiv! În aceste condiţii, zeci poate sute de oameni s-au trezit (fără niciun avertisment prealabil din partea autorităţilor) cu dosare penale şi cu stigma de „şofer drogat”. Oameni care nu erau în niciun fel afectaţi în capacitatea lor de a conduce un vehicol s-au găsit în situaţia de a fi ostracizaţi drept şoferi criminali.

Sigur, cu toţii avem opinii despre fenomenul consumului de droguri şi despre cum poate fi el stăvilit. Totuşi, ar trebui să reţinem că, potrivit unui raport european apărut luna aceasta (EMCDDA, 2022), 45% (!) din populaţia adultă a Franţei a consumat cel puţin o dată în viaţă cannabis! În România, cifra oficială este în jur de 10%, dar ea creşte spre 20-30%, dacă ne referim la populaţia tânără din marile centre urbane. Nu vorbim, deci, de un fenomen marginal al unor devianţi. Vorbim de un comportament asumat şi considerat legal în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, Statele Unite şi Canada al unor largi pături din populaţie, mai ales dintre cei tineri şi activi. Împotriva lor s-a declanşat un război de către instituţiile de forţă ale Statului care urmăresc criminalizarea şi stigmatizarea celor care, ironia sorţii, sunt chemaţi peste câţiva ani să le plătească pensiile speciale şi anticipate. Acest război include, pe lângă prezenta interpretare abuzivă a conceptului de intoxicaţie la volan, proiectul de lege recent aprobat în Senat care prevede pedeapsa obligatorie cu închisoare de până la 5 ani pentru posesia oricărei cantităţi de substanţă pentru consum personal. Acest război include alocarea activităţilor de prevenire şi tratament tot către aceleaşi instituţii de forţă (Ministerul de Interne prin Agenţia Naţională Antidrog) al căror eşec este răsplătit cu şi mai multe fonduri alocate sistemului penitenciar şi de poliţie. Acest război include eliminarea cvasi-totală a specialiştilor medici şi psihologi civili din procesul luării deciziilor privind fenomenul consumului de droguri, pentru că aceştia sunt singurii care nu răspund la ordine militare şi au depus un jurământ să vizeze înainte de orice binele pacientului.

Oamenii nu ştiu aceste aspecte. Ei doar văd seara la televizor că Poliţia prinde şoferii drogaţi. Dar noi, cei care ştim avem datoria să nu tăcem. Ar fi fost de datoria Poliţiei să anunţe faptul că testele antidrog pot să se pozitiveze chiar dacă cineva a fumat cu una, două sau mai multe zile înainte de testare. Ar fi fost de datoria Poliţiei să solicite opinii legale înainte de a declanşa această campanie oribilă de PR. Sau măcar să spunem: dragi tineri care aţi vrut o ţară ca afară, lăsaţi orice speranţă!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite