Justiţia injustă. Când judecătorii şi procurorii condamnă copii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Precaritatea magistraţilor în cazurile cu minori şi violenţă sexuală vine din lipsa de educaţie minimală privind drepturile femeilor şi copiilor, lipsa flagrantă de empatie cu victima şi din cutuma unor practici toxice care obiectifică corpul femeilor încă dinainte de a deveni femei, când sunt de facto doar nişte copii.

Într-o cultură globală dominată de sex şi pornografie, care vine peste o cultură locală a dispreţului faţă de femei, ca fiind inferioare bărbatului, şi a concepţiei că atât femeile, cât şi copiii sunt obiecte în posesia bărbaţilor (eu te-am făcut, eu te omor”) vom continua să avem cazuri de o ferocitate fără margini la adresa femeilor şi copiilor, mai ales în familiile disfuncţionale, şi o lipsă de reacţie a comunităţii, care, în ultimă instanţă, duce la aceeaşi lipsă de înţelegere din partea judecătorilor şi procurorilor, care sunt crescuţi în aceeaşi mentalitate. Este un lanţ vicios, care ţine în captivitate şi nedreptate, multe dintre femeile şi copiii României. Schimbarea acestei realităţi presupune, în primul rând, educaţie, empatie şi interes din partea autorităţilor.

În nenumărate cazuri de viol, asistăm oripilaţi şi neputincioşi la hotărâri definitive absolut halucinante date de instanţele din ţară, deseori lăsându-i liberi pe agresori sau cu pedepse minime, în timp ce victimele rămân traumatizate şi cu un profund sentiment de ruşine pentru tot restul vieţii. Vorbim despre cazul de viol din Vaslui, despre cazul Ţăndărei, despre dosare. în care victimele trebuie să ajungă până la CEDO pentru a simţi o urmă de înţelegere şi dreptate pentru cauza lor. Un astfel de caz halucinant este cel al minorei M.G.C. v. România, care s-a judecat la CEDO pe 15 iunie 2016, în care agresorii sexuali ai unei fetiţe de 11 ani au fost judecaţi în libertate, iar procurorii şi judecătorii de caz au decis că victima „i-a provocat”, întrucât umbla deseori îmbrăcată sumar. Deci, în mintea unor judecători şi procurori români, în secolul XXI, un copil de 11 ani, doar pentru că este gen feminin, implicit seduce, provoacă şi ia minţile unui om de 52 de ani, fără ocupaţie, un psihopat de pripas, care o privea zilnic cum se joacă cu ceilalţi copii într-o curte, până într-o zi când a luat-o pe sus. Ameninţată ulterior să nu spună nimic, pentru că va fi bătută şi familia omorâtă, fetiţa tace. Cultura obedienţei şi supunerii necondiţionate care se învaţă întâi în familie, apoi în şcoli, a determinat-o pe această fetiţă să se supună şi să tacă. I s-a făcut dreptate după 11 ani. Raportul medico-legal al IML Hunedoara arată că fetiţa a descris ceea ce i s-a întâmplat cu ruşine şi a admis că nu a spus nimănui de frică. Concluzia raportului medico-legal certifică ceea ce majoritatea victimelor violurilor simt: ruşine şi frică, ceea ce determină tăcerea. Despre această tăcere, care poate dura o viaţă, a învăţat întreaga lume în cazul victimelor mogulului hollywoodian Harvey Weinstein.

Aşadar, tăcerea victimelor nu înseamnă nicidecum complicitate sau invitaţie la viol, ci pura, animalica frică a unui copil care nu are discernământul necesar să înţeleagă ce i se întâmplă şi dacă ameninţările prădătorilor sunt reale şi se pot materializa sau nu. Mai mult decât atât, copiii sunt obişnuiţi să asculte de adulţi, de aceea crimele sexuale împotriva copiilor sunt abominabile şi necesită pedepse mult mai mari.

Sunt câteva aspecte ce ţin de cultura patriarhală, profund barbară, în care trăim, dar sunt şi aspecte de educaţie juridică pentru magistraţi, care în mod uluitor, nu înţeleg că o fetiţă nu este adult. Procurorii şi poliţiştii sunt deseori nişte brute machiste, iar judecătorii - indiferent că sunt bărbaţi sau femei - dovedesc o obtuzitate de neînţeles în cazurile nu doar cu violenţă domestică şi sexuală, ci şi în cele de divorţ.

În cazul M.G.C. contra Romaniei, fetiţa de 11 ani căreia i s-a făcut dreptate la CEDO după 11 ani, Curtea Europeană a reţinut câteva aspecte:

1) CEDO a arătat că instanţele româneşti au fost incapabile să facă un raţionament juridic care să ţină cont de drepturile copilului şi să înţeleagă -aş spune, empatic - că nu poţi judeca comportamentul unui copil la standardul unui adult. Faptul că fetiţa nu a spus nimic părinţilor ei denotă un imens stres al acestui copil.

2) În mod şocant prima instanţă şi procurorul de caz au considerat că fetiţa de 11 ani ”a luat iniţiativa întotdeauna” şi ea i-ar fi provocat pe violatori, pentru că umbla sumar îmbrăcată.

Deci în mintea unor judecători şi procurori români, a umbla sumar îmbrăcată, vara, copil fiind la joacă cu alţi copii, este dovada vinovăţiei tale şi preocupării tale pentru a seduce un adult lipsit de ocupaţie, care a luat-o pe sus, aşa cum face orice clasic prădător psihopat, iar apoi a ameninţat-o cu bătaia? De ce oare, mintea lor de procurori şi judecători nu a văzut psihopatia evidentă a violatorului, care nu numai că a băgat-o în groază pe biata fată, dar ca să îşi justifice sieşi comportamentul abject, amoral şi lipsit de minimă compasiune pentru un copil, i-a instigat şi pe alţii să o violeze şi ei? Cum ajung aceşti impostori şi incompetenţi să dea soluţii în instanţele româneşti şi de ce nu avem un audit serios care să îi elimine din posturi şi să lase liber unor oameni cu vocaţie pentru această meserie?

Cum să facem să mergem prin instanţele din ţară să îi învăţăm pe judecătorii şi procurorii patriei despre drepturile copilului, drepturile femeilor şi cum să tratezi o victimă deja traumatizată? Cum să le deschidem capetele goale de emoţii şi empatie pentru a pricepe că rolul lor era să judece comportamentul agresorului, nu pe al victimei, chiar dacă ea i-ar fi provocat, goală fiind? Unde şi cum putem schimba creiere şi suflete, astfel încât copiii noştri să nu mai fie victimele nu doar ale prădătorilor nemiloşi, din care umanitatea a fost extirpată de mult, ci şi pe cele ale celor chemaţi să facă justiţie în România?

Evident că revolta este bună, dar ca de obicei nu ne ajută la nimic. Mentalitatea profund bolnavă şi barbară că fetele sunt deja femei la o vârstă fragedă şi pot fi luate pe sus, violate şi abandonate eventual pe un câmp, vine din profundul viciu educaţional, perpetuat de zeci de ani, în care băieţii sunt cocoloşiţi, iar fetele sunt obligate la perfecţionism şi tăcere, să se conformeze şi să tacă. Ceea ce această fetiţă a făcut: s-a conformat şi a tăcut. Ceea ce a distrus-o iremediabil. Era însă rolul celor chemaţi să îi facă dreptate să înţeleagă aceste nuanţe şi să gândească cu sufletul şi, evident, să ştie drept elementar..

Fetelor şi femeilor, cunoaşteţi-vă drepturile! Învăţaţi despre prădători, psihopaţi şi feriţi-vă de oamenii primitivi, cei pentru care drepturile voastre nu reprezintă nimic.

 #cunoastetidrepturile #knowyourights 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite