La umbra modelor în floare
0În ultimul an lexicul pare să se fi îmbogăţit cu noi termeni. În fapt, unii dintre ei, aparţinând de mult jargonului medical, doar au cunoscut o faimă neaşteptată. Dacă până recent cuvintele a termometriza, a se pozitiva, a se negativa, contenţie şi contenţionare nu părăseau, în general, mediul spitalicesc, azi ele sunt preluate în numeroase contexte, presa fiind, inevitabil, cea mai permeabilă la fenomen.
Verbele enumerate sunt produsul firesc al derivării, iar substantivele contenţie, respectiv contenţionare, vechi în jargonul psihiatric, sunt neologisme (<fr. contention). De menţionat că DEX (2016) nu le consemnează pe a se pozitiva, respectiv a se negativa. Deşi corecte ca mecanism gramatical, ele reflectă mai degrabă o gândire comodă, având drept efect o exprimare sintetică (uneori până la confuzie). Nici contenţie, respectiv contenţionare nu apar în DEX.
A lua/măsura temperatura, respectiv măsurarea temperaturii sunt, mai ales în limbajul medicilor pediatri, de mult înlocuite cu a termometriza, respectiv termometrizare, după cum arată exemplele: „[...] copilul trebuie termometrizat şi trebuie să i se administreze un alt antipiretic”; „Termometre axilare la care termometrizarea durează 5-6 minute, fiind folosite mai des la copilul mare”; „Modalitatea de termometrizare depinde de vârsta copilului.” Azi însă termenii apar în exemple precum: „Toţi participanţii vor fi termometrizaţi”; „[...]cetăţeanul arestat a forţat intrarea în magazin fără să fie de acord să fie termometrizat”; „E obligatorie termometrizarea noncontact a persoanelor care vizitează muzeele şi galeriile de artă pe durata stării de alertă”; „[...]angajaţii sunt şi ei obligaţi să accepte termometrizarea zilnică”.
„S-a pozitivat la două zile de la rapel”, îşi exprimă surprinderea un medic, iar un altul, explicând procedura de testare, afirmă despre anumiţi pacienţi: „În momentul în care au devenit simptomatici şi testul rapid s-a pozitivat.” Iată şi mărturisirea unei persoane străine de universul medical: „S-a pozitivat soţul, după 9 zile m-am pozitivat eu şi copiii”. Exprimarea oferă, suplimentar, un dezacord, bine primit în contextul pozitivării generale. Variantele a fi diagnosticat pozitiv, precum şi a fi/a ieşi pozitiv (cu referire la testul medical) presupun, probabil, un efort mai mare de rostire. Substantivul derivat apare în exemple precum: pozitivarea testului, rata de pozitivare, procent de pozitivare. Pe un forum cineva menţionează „pozitivarea copilului cu covid”, iar un site de ştiri publică un articol intitulat: „Cel mai nou simptom asociat febrei care apare la coronavirus, după un studiu britanic. Ar mări de trei ori pozitivarea.”
A se negativa are aceeaşi soartă. Cineva mărturiseşte în Facebook: […]„am stat in izolare doar 4 zile pentru ca testul s-a negativat foarte, foarte repede”. Alte exemple: „S-a negativat virusul dar după s-a activat din nou”; „Deşi infecţia s-a negativat, la ultimele teste nemaifiind diagnosticat cu Covid 19, plămânii săi au fost extrem de afectaţi de virulenţa cu care au fost atacaţi, fapt ce i-a adus decesul”.
Cele mai insolite sunt participiile formate ad hoc – pozitivat şi negativat. Iată câteva exemple în care apar adjective provenind din aceste participii: „Până în prezent, 1.261 de persoane au decedat din rândul celor pozitivate”; „Femeie din judeţul Ialomiţa, pozitivată în judeţul Constanţa”; „Pacienţi operaţi pozitivaţi trimişi la Colentina”; „Pacientul a fost externat vindecat şi negativat după o lună de spitalizare.” Din seria alternanţei ameţitoare a pozitivării şi a negativării se disting două ilustrări: „[...] cele mai multe cazuri în care asistăm la o repozitivare după ce pacientul s-a negativat”, precum şi „S-au repozitivat după o perioadă de 10-14 zile de negativare.”
Clasicul carantină (<fr. quarantaine – referire la cele 40 de zile de izolare impusă, acum mai multe secole, celor care reveneau din ţări afectate de ciumă) a produs prin derivare verbul a carantina. Neconsemnat de DEX, el apare însă în Marele dicţionar de neologisme (2008). Folosirea lui constantă sugerează că varianta a plasa în carantină le pare multora desuetă. Substantivul carantinare („A eludat controlul de frontieră pentru a evita carantinarea”) provine din verbul a carantina + sufixul substantival –re şi înlocuieşte construcţia plasarea în carantină. Adjectivul provenit din participiu nu putea lipsi, el circulând zglobiu în numeroase exemple: „tranzitarea unei localităţi carantinate”; „zonă carantinată”; „Pasageri carantinaţi în cabine pe un vas de croazieră, după descoperirea unui caz de Covid-19”; „Opt români, carantinaţi 14 zile de autorităţi, după ce au prezentat teste false COVID la frontieră”. Precaută, o publicaţie pune între ghilimele un caz de substantivare a adjectivului: „Trei «carantinaţi» din Budeni, plecaţi cu treburi prin Suceava şi Paşcani, amendaţi de poliţişti pentru nerespectarea măsurilor de izolare instituite”.
Este interesant de urmărit realitatea lexicală curentă a altor culturi. Intrat recent în mai multe limbi, termenul lockdown este un xenism perfect denotativ, util şi inteligibil chiar şi pentru un necunoscător al englezei. Potrivit dicţionarului etimologic englez Etymonline, confinement este atestat din secolul al XVII-lea şi provine din francezul confinement, termen medieval desemnând o delimitare geografică. În contextul actual el este folosit cu accepţiunea izolare, carantină. În Dicţionarul Academiei Regale Spaniole substantivul confinamiento se referă, ca accepţiune secundară, la izolarea impusă din raţiuni sanitare sau privind siguranţa.
Franceza a inventat recent şi antonimul – déconfinement. Alături de el exprimarea pretenţioasă (şi inutilă) a produs adjectivele présentiel, respectiv distanciel, precum şi locuţiunile en présentiel, respectiv en distanciel. Exemple: „reprise des cours en présentiel” (reluarea cursurilor cu prezenţă fizică); „l’enseignement en présentiel est essentiel” (învăţământul cu prezenţă fizică este esenţial); „réunion en distanciel” (şedinţă la distanţă); „examens en distanciel” (examene susţinute la distanţă). Le Figaro: „La Sorbonne Nouvelle maintient en distanciel les cours en amphi à la rentrée” (La începerea noului an universitar, Sorbona Nouă îşi menţine în regim de învăţământ la distanţă cursurile desfăşurate în amfiteatru).
Dacă adjectivul présentiel a fost inclus, anul acesta, în dicţionarul Larousse, ediţia online, antonimul său nu a fost consemnat, deşi ambele invenţii – expresie a unei fandoseli lingvistice care nu pare a fi tranzitorie – sunt folosite cu voluptate. Reacţia Academiei Franceze în faţa fenomenului este delicioasă: „Nu este necesar a înlocui forma à distance cu expresia en distanciel, excesiv de răspândită în această epocă de închidere parţială a numeroase unităţi şcolare. În paralel cu à distance se va utiliza en présence, mai degrabă decât anglicismul présentiel, calc stângaci şi nesatisfăcător din englezescul presential.”
Note bibliografice:
Se încarcă comentariile...
