Lipsa nuanţelor la români

Popoarele a căror structură socială s-a cristalizat în jurul satelor au o percepţie simplificată a realităţii socio-politice. Cad pradă deobicei dialecticii simple: alb-negru, bun-rău etc. Nu disting niciodată nuanţele dovadă algerea politică pe care o fac.

Deşi aduci argumente că X poate fi rău sau mafiot el refuză să vadă acest lucru deoarece omul simplu acceptă integral o doctrină sau o ideologie. După revoluţie liberalii şi ţărăniştii erau percepuţi în mediul rural ca vânduţi imperialismului, continuatori ai legionarilor, oameni care vor să vândă ţara. Tot ce era în această zonă politică era similar cu răul. În schimb tot ce era în tabăra FSN era bun, patriotic, progresist.

Oamenii din mediul rural au avut nevoie de foarte mult timp să se dumirească că tocmai din acea parte se vor ridica majoritatea marilor averi, nejustificate.

Această întrerupere istorică - şi istoria nu iartă -, a afectat în profunzime dezvoltarea României, occidentalizarea sa. Marele Eugen Lovinescu observase cu fineţe că o societate matură şi o literatură de rafinament se nasc în mediul propice urban. Ţările cu slabă urbanizare au plătit cel mai dur tribut comunismului fiindcă mentalitatea rurală nu poate structura o rezistenţă nuanţată pe mai multe paliere sociale. Totodată arta occidentală este reflexul unei societăţi urbanizate integral. Diferenţele dintre sat şi oraş nemaiexistând ca nivel al confortului modern.

Diferenţa masivă dintre rural şi urban în România naşte încă tensiuni la nivel mental. Un om provenit din mediul rural nu poate înţelege în ansamblu civilizaţia europeană care ne este impusă. El aduce în comportamentul social multe din frustrările locului natal. Putem afirma fără să riscăm, deşi poate şocăm, că prelungirea acestei false nostalgii rurale nu poate fi decât să împiedice integrarea României în sfera europeană.

Omul fără nuanţă provenit, de obicei, din mediul rural este conservator în sensul rău al cuvântului în orice instituţie, ar ajunge la conducere. Lipsa nuanţelor se regăseşte şi la nivelul discursului politic, fiind chiar determinată de componenta agresivă a acestuia, atât din media cât şi din parlament, fapt ce se concretizează într-o stagnare gravă pentru elementele urbane şi rafinate ale României.