Lumea din farfurie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din cele mai vechi timpuri, omenirea s-a bazat pe agricultură pentru a hrăni populaţia, dar şi pentru a conferi societăţii stabilitate şi progres. S-au putut astfel forma comunităţi, familiile s-au putut aşeza într-un singur loc pentru a-şi îngriji propriile culturi sau a-şi creşte animalele, iar bucătăria a devenit centrul gospodăriilor, aşa cum, mai târziu, mitologia greacă avea să ne arate.

Mâncarea era pe atunci un amestec între produsele pământului şi vânat.

Odată cu trecerea anilor şi evoluţia societăţii, s-a schimbat şi producţia de hrană. Se pot identifica 3 perioade distincte:

  • Epoca producţiei accelerate sau a revoluţiei verzi, în care ingineria şi chimia maximizează randamentul pentru binele societăţii;
  • Epoca producţiei durabile în care eficienţa energetică, eficienţa apei, eficienţa muncii şi nivelul de optimizare a resurselor devin esenţiale;
  • Epoca responsabilităţii sociale în care agricultura şi producţia alimentară sunt aliniate cu obiectivele sociale de urbanizare, siguranţă alimentară şi sănătate; această ultimă etapă a provocat cea mai importantă şi mai rapidă schimbare, dar a creat şi cele mai mari aşteptări pentru viitor.

Soldaţi, femei şi demoni alimentari

În perioada războaielor de la începutul secolului XX, sursele de hrană au devenit din ce în ce mai rare şi agricultura tot mai ineficientă, în contextul în care milioane de bărbaţi erau trimişi pe câmpul de luptă şi mulţi dintre ei erau răniţi sau piereau. Stabilitatea familiei a devenit inexistentă şi, ca rezultat al tuturor acestor condiţii, conservarea alimentelor a devenit foarte importantă. Astfel, mâncarea conservată, cu o durată de viaţă prelungită, a devenit soluţia pentru alimentaţia soldaţilor şi, ulterior, dieta civililor.

Odată cu intrarea femeilor în câmpul muncii în anii ‘50, mâncarea semi-preparată şi cea de tip fast-food au devenit o normă în alimentaţia familiilor. Pe măsură ce intrăm în anii ’60, odată cu creşterea venitului şi schimbarea dinamicii economice - de la o logică masculină, a războiului, la intrarea masivă a femeilor în câmpul muncii - au apărut în gospodării frigiderele, cuptoarele şi alte soluţii tehnologice, ceea ce a dus, în anii `70, la al doilea val al semi-preparatelor. În anii ‘80, din cauza alimentelor procesate şi a stilului de viaţă sedentar, populaţia planetei este bântuită de spectrul obezităţii. În acest context, opinia publică a cerut reducerea de grăsimi, zahăr şi sare.   

Sushi pentru eschimoşi?

Această ultimă idee ne aduce în contextul actual, în care globalizarea a permis răspândirea sushi-ului, a pizzei sau a vitei argentiniene oriunde în lume. În acelaşi timp, populaţia a devenit mai atentă la problemele legate de controlul greutăţii şi a propriei sănătăţi. Astăzi, există o cerinţă strictă a oamenilor din întreaga lume de a cunoaşte provenienţa, proprietăţile nutritive şi mediul de cultivare a mâncării pe care o pun zilnic pe masă.

Ce vrea consumatorul?

Trei exigenţe remodelează azi industria alimentară: consumatorul vrea transparenţă, sănătate şi eficienţă.

Consumatorul vrea transparenţă 

Transparenţa este cea mai importantă tendinţă care determină schimbarea în zilele noastre.  Consumatorii doresc să ştie şi să înţeleagă ce ingrediente sunt folosite în produsele pe care le achiziţionează. Această exigenţă obligă companiile alimentare să apeleze la o strategie de brand bazată pe transparenţă, pe comunicarea valorilor brandului, dar şi a eforturilor de sustenabilitate şi responsabilitate socială.  Astfel, achiziţionarea unui produs alimentar nu mai este de mult exclusiv o chestiune care ţine de gust sau preţ. Consumatorii investesc un produs inclusiv cu valori morale, iar deciziile de cumpărare au ajuns o formă de activism. Acest fenomen se datorează în mare măsură faptului că oamenii au devenit mai educaţi şi îşi folosesc cunoştinţele pentru a lua decizii de cumpărare atente şi informate. Există însă un avantaj şi pentru companii: adecvându-se cerinţelor, revizuind procesul de producţie şi ingredientele folosite, o companie poate identifica deficienţele din lanţul de aprovizionare şi poate creşte competitivitatea. Aşadar, satisfacerea cererii pentru o mai mare transparenţă aduce beneficii neaşteptate, inclusiv o loialitate consolidată faţă de un brand şi un lanţ de aprovizionare colaborativ şi mai eficient.

Consumatorul vrea sănătate şi bunăstare

Sănătatea şi bunăstarea nu mai sunt de mult un moft în lumea dezvoltată, ci o necesitate absolută. Există un număr îngrijorător de mare de decese legate de obezitate , care reprezintă şi o povară financiară enormă pe sistemele medicale din întreaga lume. Din acest motiv, reducerea de grăsimi, zahăr şi sare devine o necesitate socială clară, alături de educarea populaţiei tinere spre alegeri alimentare mai responsabile. Mă aştept ca această tendinţă să crească în continuare datorită a 3 vectori ai schimbării:

  • Consumatorii – care devin mai educaţi cu privire la beneficiile alegerilor mai sănătoase
  • Retailerii - care iau poziţii publice ferme pe probleme sociale 
  • Antreprenorii moderni - care vor capitaliza tendinţa consumatorilor de a se orienta spre produse cu ingrediente mai sănătoase, obţinând astfel profit

Consumatorul vrea să mănânce eficient 

Chimistul francez Marcellin Berthelot a prezentat în 1896 o viziune futuristă asupra alimentaţiei: oamenii nu vor mai pierde timpul în bucătărie, căci nutrienţii alimentelor pot fi, de asemenea, oferiţi sub formă de pilule, într-un mod foarte eficient pentru consumatori şi mediu. Literatura ştiinţifică a oferit multe alte exemple de producere a alimentelor într-o formă eficientă şi uşor de accesat. Furnizarea de grăsimi sănătoase şi proteine din oceane, folosind algele ca materie primă, carnea obţinută în laborator, proteinele extrase din insecte şi multe altele prezintă avantaje biologice, sociale şi economice foarte valide pentru a fi introduse în viitoarea noastră dietă. Toate aceste variante au început să capete popularitate. Iar dacă excludem din ecuaţie bucuriile pe care oamenii le caută în hrana tradiţională, atunci da, bucătăria poate să dispară.

La un click distanţă

Ecosistemul alimentar se află într-o dinamică tulburătoare: de la amprenta ecologică îngrijorătoare a producţiei agricole, la exigenţele tot mai sofisticate ale consumatorului, care îşi doreşte surse diversificate de hrană, alimente proaspete şi cât mai uşor de obţinut. 

Oferta trebuie să fie la un ”click distanţă”. Criza sanitară şi restricţiile impuse ne-au arătat că putem avea mere proaspete prin simpla apăsare a unui buton de pe telefonul mobil. Aceasta tendinţă s-a impus în timpul pandemiei şi nu va dispărea. Milenialii generează o schimbare imensă în acest sens. Vor să mănânce cea mai bună mâncare, să cumpere lucruri la cel mai mic preţ şi să aleagă totul în cel mai scurt timp. Atenţi la noul consumator, retailerii viitorului se vor baza mai puţin pe magazine şi mai mult pe servicii digitale. Vă puteţi imagina un retailer fără conexiunea digitală cu consumatorul? Tehnologia este o forţă în inovaţia de astăzi, provocându-le chiar şi pe cele mai conservatoare  companii să se modernizeze şi să reimagineze modul în care rămân relevante în alegerile consumatorilor.

Pe apa sâmbetei

Nu în ultimul rând, există un dezechilibru uriaş la nivel global în ceea ce priveşte disponibilitatea alimentelor. Producem la nivel global cantitatea potrivită de alimente de care avem nevoie pentru a hrăni întreaga lume, dar ea nu este distribuită proporţional. În lumea dezvoltată mâncarea se risipeşte pe raftul supermarketului, în restaurant, în bucătăria de acasă şi în frigider. Pe măsură ce gradul de conştientizare cu privire la aceste probleme continuă să crească, antreprenorii inovatori vor identifica soluţii.

Privire spre viitor

Am fi foarte naivi să credem că viitorul alimentar este definit de marile corporaţii. Creşterea urbanizării, globalizarea, gospodăriile unifamiliale, amprenta de mediu şi multe alte întâmplări schimbă continuu lumea în care trăim. Societatea în sine se auto-defineşte permanent, iar tehnologia se adaptează şi contribuie la toate aceste schimbări. Hrana, acea lume din farfuria noastră, urmează şi ea aceeaşi dinamică.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite