„M-am vindecat de COVID cu un tratament în studiu clinic în România.“ 10 terapii anti-COVID sunt în studii clinice în spitale de la noi

Mii de studii clinice investighează la nivel mondial medicamente pentru Covid-19, în căutarea unui tratament optim. Zece dintre ele sunt în desfăşurare în prezent în România, o parte pentru formele uşoare şi moderate de boală, altele pentru tratarea complicaţiilor severe care pun viaţa în pericol. Elena a beneficiat de un tratament în studiu, cu anticorpi monoclonali, administrat într-o singură doză.

Simptomele supărătoare au dispărut încă de a doua zi.

Elena, o tânără de 30 de ani din Bucureşti, nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de risc pentru infecţia cu noul coronavirus. Are grijă ce mănâncă, face mişcare şi a respectat regulile de protecţie. Are un job solicitant şi munceşte mult peste opt ore pe zi. Aşa că nu a luat-o prin surprindere starea de epuizare, însoţită de frisoane, pe care a simţit-o într-o seară, pe la ora 22.00, când încă mai avea ceva de lucru.

Febra de 38 de grade Celsius, durerile foarte puternice de cap, de muşchi, surmenarea şi starea de ameţeală care au urmat a doua zi au convins-o să-şi facă un test rapid pentru Covid. Pozitiv. Încă două zile simptomele păreau că se agravează, iar din cauza ameţelii a dormit încontinuu.

De la un coleg de muncă a aflat că la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“ se află în studiu clinic un tratament cu anticorpi monoclonali, iar accesul se face cu uşurinţă.

Ziua 4 de boală: Elena este pacientul 409

Tratamentul cu anticorpi monoclonali a fost administrat în doză unică, sub formă de perfuzie care a durat o oră FOTO: Shutterstock

În ziua a patra în care a apărut şi tusea, pe lângă starea de epuizare, frisoane şi febră, Elena a mers la Institut, la Pavilionul 1. Acolo şi-a exprimat dorinţa de a fi inclusă în studiul care investighează un tratament cu anticorpi monoclonali pentru Covid. Au urmat un test PCR care a confirmat infecţia cu SARS-CoV-2, mai multe analize de sânge, de urină, o electrocardiogramă (EKG), o tomografie computerizată (CT) pulmonară. I s-au măsurat pulsul şi saturaţia de oxigen şi a avut o discuţie detaliată cu medicul cu privire la simptome, la eventualele alergii şi la tratamentele pe care şi le-a administrat până la acel moment. Nu luase decât ibuprofen, pentru dureri şi febră, şi câteva vitamine.

Rezultatele analizelor i-au fost aduse după aproximativ două ore, împreună cu vestea bună: se încadra în parametrii impuşi de protocolul studiului clinic şi putea primi tratamentul. Singura condiţie era să poată ajunge la controalele ulterioare, destul de dese şi cu un program riguros. În primele două zile în fiecare zi, apoi o dată la două zile, apoi la patru zile, iar începând cu ziua a 14-a, lunar. Până în ziua 180. Apoi, monitorizarea se face doar telefonic. Locuind în Bucureşti, a acceptat. A semnat un consimţământ şi o serie de documente care o informau cu privire la tratament şi la eventualele efecte adverse.

A devenit pacientul cu numărul 409 din studiul clinic şi a urmat tratamentul: o perfuzie care a durat o oră. Apoi, 15 minute a fost pusă sub observaţie pentru eventuale reacţii alergice. Totul a decurs normal. După maximum patru ore de când a intrat în Pavilionul 1, Elena a fost dusă acasă cu o ambulanţă.

Ziua 5 de boală: doar tusea persistă

„Din următoarea zi m-am simţit din ce în ce mai bine. Starea de extenuare şi febra au dispărut, doar tusea a persistat mai mult, dar nu a mai fost aşa supărătoare. Practic, pot spune că m-am vindecat de Covid în doar o zi cu tratamentul cu anticorpi monoclonali pentru Covid. Nu ştiu cum ar fi fost fără studiul clinic, poate că oricum nu aş fi avut probleme grave. Dar mă bucur că nu a trebuit să am o asemenea incertitudine“, a mărturisit Elena în a zecea zi de la tratament.

Tot în aceeaşi zi a început să meargă puţin câte puţin pe banda de alergare. După câteva zile a şi alergat, iniţial doar 10 minute şi a crescut treptat timpul.

Ce cuprinde jurnalul Covid

Elena, la fel ca toţi ceilalţi participanţi la studiu, trebuia să noteze zilnic, într-un jurnal, toate simptomele Covid şi să le dea o notă în funcţie de intensitate. 0 – nu ai niciun simptom, 1 – simptom uşor, 2 – simptom moderat, 3 – simptom grav. Jurnalul trebuia completat şi cu temperatura corporală, în fiecare zi la aceeaşi oră, în intervalul 18.00-22.00.

Cu jurnalul merge la fiecare consultaţie pentru monitorizarea stării de sănătate post-tratament. Medicii investigatori analizează datele consemnate, apoi prelevează probe de sânge, de urină, măsoară pulsul şi saturaţia de oxigen, iar uneori realizează o electrocardiogramă. Elenei i se comunică doar rezultatele EKG-ului, pulsul şi saturaţia de oxigen (nu a avut niciodată mai puţin de 97%). Probele de sânge şi de urină sunt trimise în Belgia, iar rezultatele nu le sunt prezentate nici măcar medicilor investigatori, decât la finalul studiului.

Elena nu a mai primit de atunci niciun alt tratament decât aspirină în doză mică, pentru inimă, în scop preventiv, nu fiindcă ar fi avut vreo problemă.

Ziua 10 de boală: iubitul Elenei face Covid-19 şi primeşte tratament în acelaşi studiu clinic

Elena a fost încurajată de medici să raporteze imediat orice problemă ar apărea post-tratament şi a primit un număr de telefon în acest scop. L-a apelat o singură dată, la cinci zile de la tratament, să întrebe dacă ar fi posibil să intre în studiul clinic şi iubitul ei. Tocmai obţinuse un test rapid pozitiv, dar nu avea simptome.

A primit aprobarea, a doua zi iubitul Elenei i-a urmat parcursul şi nu a dezvoltat niciun simptom Covid-19. „Ba, mai mult, el avea cam de o lună o tuse urâtă. După acest tratament i-a trecut şi tusea aceea“, spune ea.

10 studii clinice pentru un tratament anti-Covid în România

Studiile clinice care investighează diverse metode de tratament pentru Covid-19 le oferă persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 o şansă, în condiţiile în care încă nu există o terapie curativă standardizată pentru această boală. Mii de astfel de studii sunt în desfăşurare în lume, dintre care zece, şi în România.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a prioritizat, încă de la începutul pandemiei, autorizarea studiilor clinice care investighează medicamente pentru un tratament eficient al bolii Covid-19.

Cele mai multe studii au investigat eficacitatea unor medicamente fie deja utilizate în alte indicaţii, fie aflate în dezvoltare pentru alte indicaţii şi reorientate pentru tratamentul COVID-19.

Mai mulţi anticorpi monoclonali au fost şi sunt în studii clinice în România

Mai jos, prezentăm lista medicamentelor care au fost sau sunt în continuare investigate în studii clinice în România. Unele nu au primit încă o denumire a substanţei active, aşa-numita denumire comună internaţională şi se prezintă sub formă de cod. 10 dintre ele sunt încă în desfăşurare. Restul sunt în faza de monitorizare a pacienţilor trataţi.

Continuarea articolului, aici