Mariana Câmpeanu: „Singura soluţie pentru integrarea romilor este educaţia”

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, consideră că soluţia franceză la problema romilor este ineficientă şi că sumele de bani pierdute pentru repatrierea acestora ar fi putut fi folosite pentru educarea copiilor de această etnie.

În cadrul conferinţei „Strategii de incluziune a romilor – de la intenţii bune la rezultate reale”, a fost prezentat studiul „Romii din România – De la ţap ispăşitor la motor de dezvoltare”, care arată că situaţia romilor s-a îmbunătăţit simţitor din 1998, procentul celor care au fost încadraţi în câmpul muncii fiind mai mare cu 10 procente.

Iniţiatorii studiului au constatat însă există încă discrepanţe majore între populaţia romă şi restul populaţiei din România, întrucât aproape jumătate din populaţia romă lucrează la negru spre deosebire de 10% din populaţia neromă care lucrează în aceleaşi condiţii.

„Luând în considerare relaţia dintre educaţie şi forma de ocupare din punct de vedere al existenţei unui contract de muncă, se observă că cei mai mulţi dintre romii care lucrează cu contract sunt la nivel de şcoală profesională (39,3 la sută) în timp ce în cazul neromilor, jumătate au terminat liceul. În privinţa celor care lucrează fără contract, constatăm că majoritatea romilor din această categorie au între patru şi opt clase, respectiv trei sferturi dintre aceştia, în timp ce, în cazul neromilor, 40 la sută se află în aceeaşi categorie. De asemenea, observăm că o zecime din respondenţii romi nu au niciun fel de educaţie, ceea ce-i îndreaptă către piaţa informală a muncii şi către munci slab plătite”, se arată în studiu.

În acelaşi document se mai arată că 96% dintre angajaţii neromi au un venit regulat, în timp ce doar 66% dintre romi se pot baza pe acesta, restul având venituri ocazionale (cu ziua) sau sezoniere.

„Media de vârstă a şomerilor romi este de 44 de ani în mediul rural şi de 39 de ani în mediul urban, indicând o forţă de muncă nevalorificată, tânără. La neromi, media de vârstă a şomerilor este de 50 de ani în rural şi 44 de ani în urban. Astfel, se observă o diferenţă de cinci - şase ani între şomerii romi şi cei neromi”, se mai arată în studiu.

În ceea ce priveşte persoanele casnice, acestea sunt mai tinere în rândul romilor, ceea ce sugerează existenţa unei forţe de muncă nevalorificate, mai rezultă din studiul citat.

Cercetarea a fost realizată prin intermediul metodei anchetei sociologice pe bază de chestionar structurat, pe două eşantioane aleatoare, stratificate, reprezentative la nivel naţional, constând în 1.025 de respondenţi din gospodării rome şi respectiv 1.025 de respondenţi din gospodării de alte etnii. Studiul are o marjă de eroare de trei la sută la intervalul de încredere de 95 la sută.

Educaţia, singura salvare a romilor

În urma prezentării rezultatelor studiului, ministrul Muncii, Mariana Compeanu, a precizat că singura soluţie de integrare a persoanelor rome în societate este educaţia.

„Cât nu beneficiază de un grad de educaţie suficient, această categorie va fi pe o treaptă inferioară a societăţii. Dacă România şi Europa se vor axa pe rezolvarea problemei educaţiei, lucrurile s-ar putea schimba. România a pierdut 20 de ani, iar dacă ne axam pe educaţia copiilor, am fi avut o generaţie cu şanse mai mari de a se integra pe orice piaţă din Europa”, a mai spus ministrul Muncii, citat de Mediafax.

Aşa cum arată şi studiul, ministrul Muncii a legat direct problema lipsei de educaţie din rândul populaţiei rome de sărăcia cu care se confruntă acest social defavorizat. Astfel, spune Câmpeanu, România şi Uniunea Europeană ar trebui să lucreze împreună pentru „a rupe acest lanţ sărăcie – educaţie”.

Mariana Câmpeanu a mai spus că Ministerul pe care îl conduce a demarat un alt studiu împreună cu Banca Mondială pentru a înţelege exact dimensiunea şi parametrii problematicii rome şi pentru a identifica grupurile ţintă pentru diferitele proiecte ce vizează această minoritate.

Integrarea romilor, un efort comun la nivel european, naţional şi regional

La rândul său, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, consideră că incluziunea comunităţii este pentru România o investiţie, nu un cost. În viziunea comisarului european, criza economică a dus la o agravare a situaţiei sociale a minorităţii rome, rezultatul fiind „imaginea sumbră a romilor din Europa”.

„Aproape jumătate dintre romi locuiesc în condiţii improprii. Efectele negative ale discriminării s-au întărit. Întrebarea este cum să inversăm această situaţie”, a explicat Andor.

Potrivit comisarului european, cea mai mare provocare cu care se confruntă ţările în care există o minoritate romă este integrarea acestora pe piaţa muncii.

„Este nevoie de un efort comun la nivel european, naţional, regional şi local. UE aduce o valoare adăugată în trei zone: promovarea de policiti la acest nivel, furnizarea de finanţare din bani europeni pentru acţiuni reale şi asigurarea aplicării legislaţiei antidiscriminare”, a mai spus comisarul european.

László Andor a mai spus că strategia propusă de România privind populaţia romă avea anumite puncte slabe şi din acest motiv este necesară revizuirea ei.