Medicina de dezastru: Ce înseamnă şi cum funcţionează etapa în care se preconizează că va intra România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Saloanele de Terapie intensivă  sunt pline cu pacienţi COVID-19
Saloanele de Terapie intensivă  sunt pline cu pacienţi COVID-19

Dacă ritmul infectărilor cu SARS-CoV-2 se menţine la fel de ridicat, în curând, în spitale nu vor mai fi locuri decât pentru pacienţii cu COVID-19. Ne vom afla într-o situaţie de dezastru.

Medicii atrag atenţia că în curând o să ajungem într-o zonă a medicinei de dezastre. „În cazul unui eveniment de tipul pandemiei, atunci când există un impact extrem de mare asupra populaţiei: numărul mare de infectări, oameni cu probleme deosebite, decese într-un interval scurt de timp, vorbim de un dezastru. Şi va fi exact ca la un cutremur. Va fi o diferenţă foarte mare la nivelul măsurilor care se iau”, explică dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti.

Ce înseamnă mai exact asta? „De exemplu: toate spitalele vor trata pacienţi cu COVID-19, spre deosebire de acum, toate secţiile de Terapie Intensivă vor primi şi pacienţi COVID-19, toate spitalele vor lua în calcul doar urgenţele pentru pacienţii non-COVID-19. Ceea ce s-a întâmplat şi la începutul pandemiei. Asta înseamnă medicina de dezastre”, subliniază dr. Marinescu.

Linia de demarcaţie între criza sanitară şi criza umanitară este una fină, adaugă specialistul. „În momentul în care sistemul medical, şi nu numai, este depăşit, este acel moment când se consideră că se trece la un dezastru. Altfel spus, dacă avem acum un cutremur, într-un interval scurt e greu de găsit soluţii. Exact ceea ce începe să se întâmple – dacă sunt foarte multe cazuri, nu mai poţi găsi reacţii pe măsură, să ai nişte mecanisme compensatorii şi, la un moment dat, consideri că situaţia respectivă e un dezastru. În cazul nostru, acum, vorbim de infecţia cu SARS-CoV-2”, punctează dr. Marinescu.

Pacienţii cronici nu vor mai avea loc în spitale

Bulgărele se rostogoleşte, mai spune medicul, dar nu trebuie să fim fatalişti. „Nu este o situaţie din care să nu ieşim. Din orice situaţie se poate ieşi, dar ne interesează, totuşi, să ieşim cu fruntea sus. Adică să găsim acea variantă de mijloc. Pentru că altfel vor fi, din păcate, multe decese. Nu că este virusul mai agresiv, ci pentru că, dacă ai multe infectări, un anumit procent va merge prost. Dacă avem o evoluţie nefavorabilă pentru un procent care poate să fie fix, dar numărul de infectări este mare, şi numărul de decese va fi mare. Şi se vede asta în tot ce s-a întâmplat de la începutul lunii septembrie şi până acum”, conchide dr. Marinescu.

Dr. Radu Ţincu, medic ATI, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, avertizează că, dacă nu se vor lua măsuri mai dure de prevenţie, epidemia va accelera şi vom ajunge să avem 20.000, poate chiar 25.000 de infectări depistate, în fiecare zi. „La 9.000 de cazuri, în două-trei săptămâni vom avea 300-400 de oameni care vor avea nevoie de Terapie Intensivă, vor veni deodată în număr mult mai mare decât al celor cu alte boli. Un pacient cu coronavirus necesită tratament de 3-4 săptămâni în Terapie Intensivă. Se va crea un dezechilibru foarte mare între pacienţii cu coronavirus şi cei cu alte boli. Trebuie să ne asumăm măsuri care nu sunt populare, dar altfel riscăm să pierdem controlul”, a atras atenţia dr. Ţincu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite