Meditaţiile private demonstrează falimentul şcolii de stat

Un text Indiei antice ne spune că „regele e onorat numai în ţara sa, pe când cel învăţat e cinstit pretutindeni” (Pañcatantra 2.52).

În tradiţia iudaică, mai apropiată de Occident, am primit următorul sfat: "păstrează cu scumpătate învăţătura şi nu o lăsa; păstreaz-o, căci ea este viaţa ta" (Septuaginta, Proverbe 4.13).  Aristotel lăuda roadele dulci ale ştiinţei iar Seneca îi îndruma pe contemporani să treacă de la vorbe la fapte. Recunoaşterea rolului învăţăturii e, aşadar, universală.Toate culturile mari ale umanităţii glorifică răbdarea scribului, onoarea grămăticului şi demnitatea bibliotecii.

În ce lume trăim, noi, românii? Când vine vorba despre Educaţie, cheltuielile Statului slujesc pe oricine, dar nu viaţa elevilor, interesele profesorilor sau aşteptările părinţilor. Destinele a milioane de copii sunt influenţate de raţiunea coruptă a unor impostori, numiţi prin ucaz politic. Se cumpără sute de microbuze, se construiesc şcoli în vârf de munte, se restaurează clădiri de patrimoniu cu zeci de milioane de euro, se dotează clasele cu mobilier foarte scump, sunt achiziţionate mii de calculatoare, reţele wireless ori tablete scumpe. Rezultatul? Regresăm dramatic.

Cu toate acestea, viaţa dascălului e tot mai amară. Autoritatea profesorilor e subminată de tot soiul de vandali rătăciţi prin clasa a XI-a sau a XII-a. Profesoare plătite cu 300 euro pe lună privesc neputincioase la spectacolul opulenţei încurajat de nu ştiu ce beizadea. Părinţii din marile oraşe îşi schimbă domiciliul şi-şi fac adresă de flotant pentru a găsi un corp didactic mai motivat. 

În statisticile oficiale, rezultatele şcolare exprimă doar pesimism. La nivel universitar, explozia formelor fără fond e vizibilă în inflaţia de doctorate. Nivelul pre-liceal, însă, se scufundă într-o vale a plângerii. Jumătate din elevii de clasa a V-a abia au luat o notă de trecere. Milioane de euro sunt tocate în malaxorul deciziilor ministeriale pentru ca România, treptat, să păşească în era analfabetismului funcţional. 

Nu-i chiar aşa, vor spune optimiştii. De acord! Există o minoritate creativă - un extremistan al talentului şi al inteligenţei explozive. Locurile olimpice care iau locuri fruntaşe la diverse Olimpiade internaţionale sunt deja cu paşaportul în buzunar. Fizicienii sau matematicienii de top au semnat dea contracte de colaborare cu marile Universităţi ale lumii. Ca atare, dacă vrem să îmbunătăţim lucrurile, trebuie să începem cu liceul şi şcoala generală.

În acest domeniu, Guvernul a luat iniţiativa de-a penaliza meditatorii care, după cursuri, acceptă să-şi instruiască suplimentar elevii contra cost. După ce ne-am trezit în Parlament cu tot soiul de proşti aroganţi, agramaţi cu facondă sau indivizi penali, măsurile poliţieneşti ale Statului român vizează buzunarele profesorilor-meditatori, acuzaţi de evaziune şi practici imorale pentru că predau matematică, română sau engleză în timpul liber. Iată noua direcţie a Guvernului Ponta: hamul, căpăstrul şi zăbala pe dascălii silitori!

Ca dascăl, doresc să fac următoarele observaţii:

(1) Ministerul Educaţiei îngrădeşte prin Codul Etic un drept constituţional la muncă. Dacă un profesor îşi face PFA, oferă consultanţă unor elevi şi eliberează factură pe serviciile prestate în baza unui contract, ce treabă are Statul să discrimineze între elevi ori să îngrădească dreptul la muncă al dascălilor?

(2) Nu trebuie să interzici procese sau fenomene care, deşi nesupravegheate, oferă rezultate mai bune decât instituţiile Statului. Este în interesul copiilor să ştie cât mai bine o materie. Dacă eşti bun, niciun profesor, oricât de rău intenţionat, nu-ţi va putea contesta valoarea. Eu am învăţat bine limba engleză pentru că am făcut meditaţii cu o profă de la liceul Moise Nicoară din Arad... Fără buchisirea lui William Shakespeare în privat, probabil n-ajungeam să fac doctoratul la Universitatea din Londra. Socialiştii din USL (dar şi experţi de talia unui Ştefan Vlaston, PMP) spun c-am fost angajat în activităţi imorale (doar pentru c-am studiat "Julius Caesar" sub îndrumarea unei profesoare din liceu)...

(3) Ieşirea din falimentul actualului sistem de învăţământ se va face doar prin recurs la soluţiile mediului privat. Meditaţiile oferite de către dascăli unor copii mai silitori confirmă faptul că piaţa liberă e singurul răspuns la falimentul învăţământului de stat!

Despre toate acestea, însă, vom vorbi într-o postare programată pentru săptămâna viitoare.