Asociaţiile de pacienţi şi Ministerul Sănătăţii au semnat o declaraţie de sprijinire a pachetului de servicii medicale

Asociaţiile pacienţilor şi Ministerul Sănătăţii sprijină pachetul de servicii medicale de bază FOTO Adevărul

Asociaţiile de pacienţi şi Ministerul Sănătăţii au semnat sâmbătă o declaraţie de sprijinire a pachetului de servicii medicale de bază prin care se angajează să promoveze şi să explice necesitatea acestuia pentru funcţionarea sistemului sanitar şi respectarea drepturilor pacienţilor.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi secretarul de stat Adrian Pană s-au întâlnit, sâmbătă, cu reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi pentru consultări privind introducerea pachetului de servicii medicale de bază.

În urma întâlnirii, conducerea Ministerului Sănătăţii şi preşedinţii asociaţiilor de pacienţi au semnat o declaraţie comună prin care îşi afirmă sprijinul pentru introducerea pachetului de servicii medicale de bază, se arată într-un comunicat de presă al MS remis agenţiei MEDIAFAX.

„În consens cu nevoia reală de reformă în sistemul sanitar şi în acord cu parteneriatul încheiat, susţinem necesitatea introducerii pachetului de servicii medicale de bază, menit să consfinţească drepturile pacientului român. În consens cu ideea că pacientul se află în centrul sistemului, iar adoptarea unor decizii strategice privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar poate reduce risipa banilor publici şi îmbunătăţi accesul la servicii medicale de calitate al cetăţenilor, ne angajăm la definitivarea acestui proiect de act normativ, prin consultări continue, idei şi propuneri de îmbunătăţire. Ne asumăm responsabilitatea de a promova şi explica cât mai bine către publicul larg necesitatea introducerii pachetului de servicii medicale de bază”, se arată în declaraţia comună semnată sâmbătă.

Semnatarii declaraţiei mai arată că amânarea adoptării unor decizii ferme şi coerente, în ceea ce priveşte introducerea pachetului de servicii medicale de bază care să întruneasca opţiunea cât mai largă a partenerilor Ministerului Sănătăţii, poate conduce la perpetuarea unei situaţii nemulţumitoare atât pentru pacienţi cât şi pentru autorităţi.

Semnatarii, se acord cu pachetul de servicii medicale de bază

„Ne declarăm sprijinul faţă de introducerea pachetului de servicii medicale de bază, precum şi participarea constructivă la finalizarea acestuia”, potrivit documentului citat.

Declaraţia a fost semnată de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, secretarul de stat Adrian Pană, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România, Cristian Andriciuc, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor, Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Talasemie Majoră, Costin Radu Gănescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Sano-Hep, Gheorghe Ionescu, şi preşedintele UNOPA, Cristian Roşu, a precizat Ministerul Sănătăţii.

Pachetul de bază, al cărui proiect a fost lansat marţi de Ministerul Sănătăţii şi se află în dezbatere publică până pe 1 noiembrie, este primul document de acest fel adaptat bugetului estimat pentru 2014, potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.

Noul pachet de bază al serviciilor medicale vizează, printre altele, optimizarea utilizării resurselor, prin limitarea internărilor în spitalele publice pentru probleme ce pot fi rezolvate în ambulatoriu şi prin reducerea investigaţiilor imagistice repetate.

Realizarea pachetului este prevăzută în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

Pachetul de bază vizează medicia primară, de ambulatoriu şi de spital

Structurat pe mai multe capitole, pachetul vizează medicina primară, de ambulatoriu şi de spital, dar şi asistenţa comunitară şi medicina dentară, stabilind serviciile de care beneficiază toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu.

Printre reglementările pachetului se numără limitarea internărilor în spitalele publice, însă numai pentru acele cazuri care pot fi tratate în ambulatoriul de specialitate, în spitalizare de zi sau de către medicul de familie.

Potrivit statisticilor oficiale, 40% dintre cazurile internate în spital ar putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate, ar putea fi internate în sistemul spitalizare de zi sau tratate la medicul de familie. În aceste condiţii, în pachetul de bază vor figura acele afecţiuni pentru care, prin serviciile prespitaliceşti existente, nu se poate realiza rezolvarea cazurilor.

Experţii Ministerului Sănătăţii au identificat peste 300 de diagnostice pentru care ar trebui redusă gradual internarea, printre care: infecţia intestinală bacterială şi virală nespecificată, scabia, hepatita cronică C, rujeola şi rubeola fără complicaţii, sifilisul recent lent şi cel secundar al pielii şi mucoaselor, anemia, malnutriţia, pneumonia virală, astmul, gastrita, hepatita alcoolică şi pancreatita cronică provocată de alcool, bătăturile, urticaria, infecţia tractului urinar, sciatica, avortul spontan incomplet fără complicaţii, colecistita cronică, guşa şi hipertensiunea arterială, aceasta din urmă fiind boala care „umple”, în prezent, 60% din secţiile de medicină internă.

„Nu există o listă a bolilor pentru care pacienţii nu se mai pot interna în spitale. Pentru orice boală, dacă ea pune în pericol sănătatea pacientului, există opţiunea internării”, au subliniat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Medicii vor fi stimulaţi că cheme bolnavii cronici la control

În plus, prin acelaşi pachet, medicii vor fi stimulaţi să cheme bolnavii cronici la control, pentru a urmări dacă respectă recomandările privind tratamentul şi pentru a evalua eficacitatea medicaţiei. De asemenea, este prevăzută evaluarea tratamentelor pentru bolnavii cu suferinţe cronice, mai ales oncologice.

Pachetul de servicii prevede că orice om sănătos cu vârsta între 18 şi 39 ani beneficiază gratuit de una-două consultaţii succesive la medicul de familie o dată la trei ani. Peste vârsta de 39 de ani, frecvenţa consulaţiilor este de până la trei pe an.

Persoanele cu boli cronice vor beneficia gratuit de un număr de consultaţii în funcţie de suferinţă şi de stadiul bolii.

În cazul terapiilor oncologice, medicii vor evalua periodic beneficiile tratamentelor, în vederea continuării sau schimbării medicaţiei care nu îşi face efectul.