Ministrul Sănătăţii promite că nu vor exista costuri suplimentare pentru pacienţii care se vor trata în privat

Ministrull Sanatatii Victor Costache Inquam Photos/Ilona Andrei

Victor Costache a promis că reforma din Sănătate nu va aduce costuri suplimentare pentru pacienţii care se vor trata la spitalele private în cadrul programelor naţionale şi că nu vor exista interdicţii pentru medici de a lucru atât în privat cât şi la spitalele publice

Proiectul de ordonanţă privind extinderea programelor naţionale de sănătate şi în spitalele private nu va presupune costuri suplimentare pentru pacienţi. Cel puţin aşa promite ministrul Sănătăţii, Victor Costache, care a anunţat ieri că spitalele care vor să participe la aceste programe trebuie să-şi asume pierderile asociate cu procedurile costisitoare din programul de acţiuni prioritare – infarturi sau accidente vasculare. 

„Sunt mai multe modificări ale Legii 95 care se adresează programelor naţionale. Prima modificare se adresează programelor naţionale curative care se derulează de cinci sau şase ani în spitalele private, cu amendamentul că trebuia să fie excedată capacitatea centrelor de stat. Din raportul Comisiei Europene reiese că capacitatea întregului sistem este excedată şi atunci am updatat acest amendament. Pentru programele de sănătate se referă al acţiunile prioritare ce se desfăşoară prin Ministerul Sănătăţii. Prin aceste acţiuni prioritare se decontează numai medicamentele şi amterialele sanitare. Deci dacă dvs, aţi vrea să ajutaţi şi să creaţi un centru de infart la spitalul privat, în condiţiile în care suntem deficitari, dvs aţi fi într-o mare pierdere, pentru că vi s-ar deconta doar medicamentele şi materialele sanitare. Modificarea nu face decât să permită accesul la aceste programe spitalelor care ar vrea să ajute în contextul pacienţilor critici. Vor avea acces numai spitalele care se angajează să facă acest tip de îngrijiri, asumându-şi acestă pierdere. Este exclus ca pacienţii critici să scoată vreun ban din buzunare, în cazul unui infarct sau unui accident vascular. Toată spitalizarea legată de o afecţiune critică, până la externarea pacientului este suportată de acel spital. Este imperativ să creştem numărul de centre în condiţiile în care spitalele regionale nu vor fi gata decât în 2026-2027. Ne trebuie soluţii pentru pacienţii din România”, a spus ministrul.

În consecinţă acesta a subliniat că bugetul ministerului pentru costurile asociate cu acţiunile prioritare a fost dublat în acest an, iar cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost majorat cu aproape 3 miliarde de lei. Ministrul Victor Costache a susţinut că deschiderea mediului privat către acest tip de intervenţii ar putea reprezenta o alternativă pentru pacienţii care ajung, pe baza formularelor europene, să se trateze peste hotare, cu costuri ridicate pentru sistemul public.

Este exclus ca pacienţii critici să scoată vreun ban din buzunare. Toată spitalizarea legată de o afecţiune critică, până la externarea pacientului este suportată de acel spital Victor Costache Ministrul sănătăţii

Consecinţele pe termen lung rămân neclare

Ministrul Victor Costache a evitat însă să precizeze care ar putea fi consecinţele pe termen mediu şi lung asupra sistemului public de sănătate şi, mai mult, a precizat că aceste reforme nu vor fi însoţite de o interdicţie a medicilor de a profesa atât în spitalele de stat cât şi în cele private. Specialiştii în domeniu au subliniat însă că accesul liber al spitalelor private la programele naţionale de sănătate aduce o serie de riscuri pentru spitalele de stat subfinanţate şi că, ar pune medicii ce lucrează în ambele sisteme într-un conflict de interese deschis. 

„Marea problemă a acestui proiect este că nu reglementează conflictul de interes. Dacă un pacient cu cancer care merge, cu bilet de trimitere, la institutul oncologic, el întâlneşte acolo un medic, sau chiar mai mulţi, care au şi clinici private de oncologie. Nu este normal ca eu să mă adresez, la stat, unui medic oncolog care câştigă 3-4000 de euro pe lună de la stat, pentru a-şi face treaba pentru pacienţi, timp de 8 ore, dar care, în mod frecvent, drenează pacientul la clinica lui privată, care, prin această ordonanţă, poate fi finanţată pe un program naţional, ca cel de oncologie”, este de părere deputatul Emanuel Ungureanu, vicepreşedintele comisiei pentru Sănătate.

Aceştia atrag atenţia că liberalizarea sistemului de sănătate nu presupune o concurenţă corectă cu spitalele de stat, şi că Guvernul aruncă aceste spitalele subfinanţate într-o competiţie incorectă.

„Marea modificare pe care o introduce această lege este că, de la 1 aprilie, spitalele private vor putea veni, fără nicio barieră, fără nicio restricţie, să ceară un număr de paturi/balnavi în cadrul programelor naţionale de sănătate. Un spital de stat se descurcă cu chiu cu vai, folosind surse diverse de finanţare, de la CNAS pentru servicii, de la Ministerul Finanţelor pentru salarii. O altă sursă importantă o reprezintă banii din programe. Pacienţii internaţi pentru afecţiuni din programele curative au tratamentele şi dispozitivele finanţate de MS (prin program) şi internarea decontată din banii de la CNAS. Altfel spus, are o internare pentru care nu consumă aproape nimic pe medicamente. Aşa se face că este în stare să acopere necesarul de medicamente pentru ceilalţi pacienţi. În clipă în care pierde aceşti pacienţi din programe, i se amputează de fapt din bugetul său de medicamente. Piezind finanţarea, spitalul de stat pierde şi un număr de paturi pentru că legea aşa prevede - un număr total de paturi pe tară aflate în contract cu CNAS - creşte numărul la privat, scade numărul de la stat (evident şi personalul normat paturilor respective). Pe acest principiu, putem trece întreagă asistenţă medicală de la stat la privat”, a explicat Sorin Paveliu, expert în politici publice de Sănătate.