Moartea fulgerătoare a unei tinere ziariste. De ce apare accidentul cerebral la vârste tot mai mici

FOTO Adevarul

O jurnalistă a murit la numai 25 de ani în urma unui accident vascular. Teodora Mărăcineanu a murit fulgerător, vineri seară, în floarea vârstei. Medicii spun că persoanele tinere pot face accident vascular cerebral pe fondul unei alimentaţii dezechilibrate, al obezităţii şi sedentarismului.

Cazul Teodorei Mărăcineanu, în vârstă de 25 de ani, redactor la o revistă de modă, care a murit în urma unui accident vascular cerebral la scurt timp după ce a leşinat în sala de sport, i-a luat prin surprindere inclusiv pe medicii specialişti. Doctorii trag un semnal de alarmă şi spun că numărul de accidente cerebrale e în creştere la tinerii sub 30 de ani. 

„E dramatic şi foarte trist că s-a întâmplat aşa ceva. De obicei, accidentele acestea hemoragice, prin ruptură de anevrisme sau malformaţii ale arterei venoase, sunt foarte periculoase şi de regulă produc inundaţie ventriculară, care se soldează dramatic“, a declarat, pentru „Adevărul“, profesorul Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). 

Consecinţă a unui stil de viaţă nesănătos

Iar alimentaţia dezechilibrată, lipsa somnului, obezitatea, stresul şi sedentarismul sunt câţiva dintre factorii care pot favoriza apariţia unui accident vascular cerebral la tineri sub 30 de care nu au defecte congenitale. „Deficienţele de limbaj, deficitul motor, furnicăturile în corp şi durerile intense de cap sunt doar câteva dintre semnele care ar trebui să îi trimită pe cei care au astfel de simptome la o consultaţie în cabinetul neurologului“, spune profesorul Mureşanu.

„Semnele pot fi polimorfe. De obicei, apare o cefalee, tulburări de vedere, adică persoana respectivă vede dublu sau cu o jumătate de ochi, deci pur şi simplu dispare din câmpul vizual o bucăţică de imagine, fie pacientul vede diverse stele care se mişcă în jurul ochiului sau diverse zgomote în urechi. Aceste semne anunţă apariţia posibilă a unui accident cerebral“, completează medicul de familie Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

De obicei, accidentul vascular cerebral apare la persoane cu hipertensiune arterială necontrolată, acolo unde valorile tensionale cresc la valori foarte mari. „Pe de altă parte, pacienţii pot avea anumite afecţiuni cardiace, precum fibrilaţie atrială sau alte aritmii cardiace care favorizează formarea unui trombus care, după aceea, va fi mobilizat în circulaţie şi se poate opri oriunde la nivelul organismului. Pacientul poate să simtă o amorţeală pe o mână, pe un picior sau poate pe ambele picioare, poate să simtă chiar paralizia, dificultatea la mobilizare“, completează Gindrovel Dumitra. 

Esenţial, pentru prevenirea acestor accidente, este ca fiecare persoană să se prezinte anual la medicul de familie pentru a efectua un examen profilactic în care să fie identificaţi factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. „Tratând afecţiunile care pot duce în final la evenimente vasculare nu faci altceva decât să previi complicaţiile. Avem în cabinete bărbaţi tineri, care au undeva la 30 - 40 de ani, care se joacă pur si simplu cu viaţa, şi care cred că lor nu li se poate întâmpla nimic. Şi te trezeşti cu ei peste 10 ani când vin cu ditamai accidentul cerebral care e foarte greu de tratat. Apoi, există şi posibilitatea de recădere câtă vreme factorii de risc nu sunt adresaţi“, a mai declarat medicul de familie. 

Cum poate fi prevenit accidentul vascular cerebral

România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Datele clinice raportate, privind rata de supravieţuire după un AVC la şapte ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% din pacienţi sunt institutionalizaţi, 20% necesită asistenţă la mers, 31% necesită asistenţă zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată. 

„Trebuie să ne îngrijim, să respectăm raportul dintre orele active şi orele de odihnă. Absenţa bucuriei şi lipsa motivării pozitive sunt factori de risc. Alimentaţia, respectarea unor elemente de bun-simţ în ceea ce priveşte modul nostru de viaţă sunt importante. Mişcarea este o caracteristică fundamentală pentru sănătate“, a conchis neurologul Dafin Mureşanu. 

Cum s-a stins Teodora

Teodora Mărăcineanu s-a stins vineri, când medicii de la Spitalul Floreasca, unde era internată, au declarat-o pe tânără în moarte cerebrală. Pe 1 noiembrie, Ozana Barabancea scria pe Facebook că Teodora a leşinat în sala de sport, când făcea încălzire. Teodora era jurnalist de modă la revista „Marie Claire“. 

„Sunt multe lucruri pe care le-am învăţat cu greu, după multe rateuri, sau lucruri pe care nici măcar nu am vrut să le accept în primă fază. Mă aflu la vârsta la care experienţele aproape că mă «lovesc» precum o avalanşă plină de forţă, din toate părţile, iar totul e pe repede înainte“, scria Teodora, în paginile revistei „Marie Claire“.