Moartea pe şosele „arde” 10,6 miliarde de euro din bugetul statului. Cât costă un mort şi un rănit grav în România

Peste 2.000 de persoane au decedat în România în urma accidentelor rutiere în 2012 FOTO Adevărul

În 2009, 120.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în tragedii rutiere la nivel european. În România, statisticile Poliţiei Rutiere arată că anul trecut 2.042 de oameni au decedat în urma accidentelor, alţi 8.860 fiind răniţi grav. Costurile suportate de statul român pentru un mort, respectiv pentru un rănit grav în tragediile rutiere se ridică, în ambele situaţii, la 130.000 de dolari (98.000 de euro).

„Fiecare viaţă pierdută în accidente rutiere ne costă, conform unui raport al Băncii Mondiale 130.000 de dolari (N.R.-98.000 de euro), în timp ce pentru un rănit grav pierderile financiare sunt similare. Aceste pierderi sunt reale şi reprezintă, într-adevăr, o mare problemă pentru statul român. Spre exemplu, o viaţă pierdută într-un accident de circulaţie nu mai poate fi recuperată. În schimb, în cazul rănitului grav, situaţia se schimbă radical. Omul scapă, părăseşte spitalul şi trăieşte în continuare, ceea ce implică o serie de costuri”, a declarat pentru adevarul.ro medicul Tudor Ciuhodaru de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Spiridon” din Iaşi.

Morţii şi răniţii grav în accidentele rutiere, pierderi de miliarde pentru statul român

Nu de puţine ori, afirmă medicul, un rănit grav ajunge să stea în spital chiar şi şase luni de zile. „În urma accidentelor, apar politraumatisme craniene sau alte afecţiuni similare care necesită spitalizare continuă. În aceste situaţii, costurile ajung şi la 10.000 de euro, ele fiind suportate în întregime de spital, respectiv de către statul român”, a declarat doctorul.

La un simplu calcul, în urma accidentelor rutiere, numai în 2012, România a pierdut 2,65 miliarde de dolari pentru cele peste 2.000 de persoane decedate, în timp ce pentru răniţii grav suma investită este de 11,51 miliarde de dolari. Mai exact, suma totală se ridică la peste 14 miliarde de dolari (N.R.-10,6 miliarde de euro).

„Dacă vorbim despre un rănit în accident rutier, aici sunt incluse tratamentul de urgenţă, costurile medicale iniţiale, cheltuielile de refacere, tratamentul pe termen lung, costurile cu poliţa de asigurare, cele legale şi cele suportate de familie”, au explicat pentru adevarul.ro oficiali din Poliţia Rutieră.

Pierderi de 3% din PIB-ul ţărilor europene

La nivel european, aproape 2,4 milioane de persoane sunt rănite grav în urma accidentelor rutiere şi necesită spitalizare.

„Acest lucru pune presiune pe sistemele de sănătate, întrucât ele sunt nevoite să asigure asistenţă medicală de urgenţă de calitate, în conditiile în care şi alte sectoare din sistem prezintă prioritate. În plus, pe lânga suferinţa şi pierderile cauzate familiilor, accidentele rutiere duc la pierderea a aproape 3% din produsul intern brut (PIB) al oricărei ţări”, arată un raport întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2009.

„Aceste costuri există, ele sunt realiste”, spune profesorul Vasile Astărăstoae, medic legist şi preşedinte al Colegiului Medicilor din România (CMR). „Practic, statul pierde foarte mulţi bani, dar accidentele sunt rezultatul unei relaţii între conducătorul auto, vehicul şi stradă, care nu prezintă întotdeauna siguranţă. Spre exemplu, accidentele presupun costuri de examene complementare, dar şi costuri care ţin de îmbălsămare şi necropsie, care este obligatorie în cazul persoanelor decedate”, a completat legistul.
 
Prea puţini ajung la psiholog în urma accidentelor rutiere

O altă problemă identificată o reprezintă traumele cu care rămân victimele accidentelor rutiere, susţin specialiştii. Potrivit acestora, în ţara noastră foarte puţini sunt cei care ajung la psiholog după ce rămân infirmi sau îi pierd pe cei dragi în accidente de circulaţie.

„Victimele traficului rutier care au dezvoltat traume şi post-traume au nevoie de o atenţie sporită a psihologului. Nu doar ei, ci şi familiile lor. Ce e mai grav e că unii dezvoltă fobie şi teamă vis-a-vis de anumite activităţi, în timp ce alţii îşi pierd o parte din abilităţi care ar putea fi recuperate prin reabilitarea neuromotorie. Din păcate, n-o face nimeni în România”, a declarat pentru adevarul.ro profesorul Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR).
 
Un centru destinat victimelor tragediilor rutiere ar fi trebuit să existe la Iaşi, însă proiectul nu s-a concretizat din lipsa finanţării. Aici ar fi trebuie să se trateze anual peste 10.000 de bolnavi.

„Nu toţi îşi permit să dea cei 50 de lei, atât cât costă o şedinţă la psiholog. Ar fi normal ca cei vinovaţi să suporte costurile respective”, a precizat doctorul Ciuhodaru.

„Ambulanţa morţii”: după trei ani, patru morţi, niciun vinovat

Caz concret: Aurelia Dobrescu, o bucureşteancă al cărui sot şi-a pierdut viaţa într-un accident de circulaţie petrecut la intersecţia Bulevardelor Basarabia cu 1 Decembrie în anul 2010. Soferiţa, care avea atunci 20 de ani,  îşi luase permisul de conducere de vreo trei luni. Nu a stăpânit prea bine bolidul de lux pe care îl conducea şi a omorât dintr-un foc patru persoane.

Mai exact, cei patru pacienţi care se aflau în ambulanţa BGS se  întorceau de la obişnuitele şedinţe de dializă. Până acum nu a fost găsit niciun vinovat, în schimb, rudele victimelor au fost nevoite să plătească din propriul buzunar pentru rezultatele necropsiei, pentru plata expertizei, dar şi avocaţii.

Asta în condiţiile în care, în medie, o necropsie costă 1.000 lei, spune profesorul Astărăstoae. Acesta explică, însă, că „există şi situaţii în care ajunge la 1.400 de lei. IML îşi recuperează banii de la Parchet şi de la Poliţie, dar cu greu”.

Mărturia unei victime: „Aş fi avut nevoie de un psiholog dar am dat bani pe expertize!”

În ceea ce priveşte nevoia de asistenţă psihologică, Aurelia Dobrescu susţine că după tragedie, atât ea, cât şi fiul ei, ar fi simţit nevoia unui ajutor specializat.

„Sigur că aş fi avut nevoie de un ajutor din partea unui psiholog, însă de când cu accidentul, am fost nevoiţi să dăm bani pentru expertize, în aşa fel încât ancheta să poată fi continuată. Am ajuns la concluzia că este mai bine să fii vinovat că nu răspunzi, decât nevinovat. Toată lumea dă din umeri, îţi spune să aştepţi. Până la momentul asta, greutatea a picat pe umerii noştri.  Eu cer dreptate, absolut nimic în rest”, a mai spus Aurelia pentru adevarul.ro.

Femeia are uneori impresia că se trage voit de timp, altfel nu îşi explică eterna tăgadă într-un caz cu patru morţi. Mai ales că ei au plătit până acum „tot ce li s-a cerut”.

„Justificarea” pentru tăgada anchetelor: un legist la 100.000 de locuitori

Pe de altă parte, surse medicale susţin că situaţia nu este atât de simplă şi că deficitul de personal îşi pune amprenta asupra soluţionării în timp util a cazurilor. Ultimul raport al Institutului Naţional de Medicină Legală arată că „încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil în raport cu volumul de muncă”.

Potrivit aceluiaşi document din 2011, în multe servicii judeţene de medicină legală nu există nici măcar un medic legist la suta de mii de locuitori.

Totusi, accidentele rutiere pot fi prevenite. Prin urmare, situatia actuală este considerată inacceptabilă de către autorităţi. La nivel european, statele care au investit în siguranta rutieră de câteva decenii încoace au început sa aiba rezultate, demonstrând că strategiile eficiente în acest domeniu reduc pierderile economice masive.

În 2012, la fiecare un milion de persoane în România s-au înregistrat 94 de morţi în accidente rutiere. În urma ţării noastre, ca siguranţă pe străzile din ţările europene, nu se mai situează decât Grecia (96 de persoane) şi Polonia (110 persoane).