Modificări legislative importante pentru copiii căpşunarilor şi pentru orfani

Psihologul Mihai Copăceanu a subliniat că micuţii au nevoie de un mediu sănătos de creştere şi dezvoltare, au nevoie de iubire, ataşament şi securitate Foto: Pixabay

Copiii românilor plecaţi în străinătate la muncă vor putea fi crescuţi de orice persoană la care aceştia ţin, nu doar de rudele lor, iar tinerii din sistemul de protecţie specială vor avea şi posibilitatea de a opta pentru continuarea măsurii de protecţie specială sau pentru primirea unei indemnizaţii lunare de aproximativ 2.500 de lei, până la împlinirea vârstei de 20 de ani.

Copiii care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate vor putea fi îngrijiţi şi supravegheaţi nu doar de rudele lor până la gradul al patrulea, ci de orice altă persoană cu care copilul are relaţii sociale şi de ataşament, potrivit unui comunicat al Ministerului Familiei, care citează proiectul de lege votat marţi în Parlament. E vorba despre modificările la Legea 272/2004, potrivit G4media.  

S-au reglementat şi urmările divorţului  

Proiectul mai cuprinde, printre altele, modificări care îi privesc pe copiii ai căror părinţi nu se înţeleg asupra modalităţii în care vor menţine legăturile cu copilul după separare. Se introduce astfel, obligatoriu, consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la stabilirea programului de menţinere a relaţiilor personale cu ambii părinţi. În situaţia în care copilul refuză să îşi dea consimţământul, programul se stabileşte de către instanţa judecătorească.  

Ce se întâmplă cu orfanii  

De asemenea, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, copiii pentru care a fost stabilită o măsură de protecţie specială nu vor mai putea fi mutaţi dintr-un serviciu de tip familial într-unul de tip rezidenţial, decât în situaţiile care pun în primejdie viaţa şi securitatea acestora. În plus, reprezentanţii serviciilor publice de asistenţă socială vor avea obligaţia ca, în etapa de monitorizare a copiilor reintegraţi în familie, să întocmească rapoarte de monitorizare trimestriale timp de doi ani, nu doar pentru o perioadă de şase luni, cum se întâmplă în momentul de faţă. 

În plus, indemnizaţia pentru tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecţie socială va fi egală cu echivalentul a trei salarii minime brute de bază, nu doar cu valoarea unuia singur, cum stau lucrurile în acest moment. Totodată, tinerii din sistemul de protecţie specială vor avea şi posibilitatea de a opta pentru continuarea măsurii de protecţie specială sau pentru primirea unei idemnizaţii lunare de aproximativ 2.500 de lei, până la împlinirea vârstei de 20 de ani. Este aceeaşi indemnizaţie de care beneficiază, până la 26 de ani, cei care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi sau au un loc de muncă. 

Interesul superior al copilului trebuie respectat  

„Este un moment extrem de important, pentru că toate aceste noi prevederi au implicaţii asupra vieţii copiilor din această ţară. Şi ne referim la copiii care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la copiii îngrijiţi de părinţi aflaţi în divorţ, care nu se înţeleg asupra rolului pe care îl vor avea în viaţa acestora, la copiii solicitanţi de azil sau la copiii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială. Sunt aspecte pe care legea nu le reglementa până acum şi de care era nevoie urgentă, pe care legiuitorul le-a înţeles, dar, iată, pe care nu le putem aplica de doi ani! Şi totul din pricina unor dispute asupra unui singur aspect: cel al educaţiei sanitare din şcoli. Sigur, este un aspect cum nu se poate mai important şi acesta, esenţial aş spune. Susţinem fără rezerve introducerea orelor de educaţie sanitară în şcoli, dar e nedrept că, doar din pricina indeciziei legate de această chestiune, toate celelalte reglementări au fost blocate atât de mult timp”, a declarat ministrul Familiei, Gabriela Firea. 

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu a subliniat că micuţii au nevoie de un mediu sănătos de creştere şi dezvoltare, au nevoie de iubire, ataşament şi securitate, iar drepturilor lor de la sănătate, la educaţie şi protecţie socială trebuie să fie respectate fie că vorbim de rude de gradul IV care îi îngrijesc sau de alţi adulţi cu care au dezvoltat relaţii sociale şi de ataşament. „Sunt încrezător că instituţiile statului la nivel local vor avea deplina responsabilitate încredinţarea copiilor acestor adulţi să se exercite în condiţii de siguranţă. Interesul superior al copilului trebuie respectat indiferent de decizia adulţilor, adulţi care lucrează în străinătate sau care au decis să divorţeze. Modificările legislative, dacă au în centru copilul şi sănătate lui psihică şi emoţională, sunt bine-venite şi apreciate”, a arătat expertul.