NATO si UE - zguduite de dilema irakiana

Criza din interiorul Aliantei risca sa se prelungeasca

Freneticele consultari de marti, dintre ambasadorii celor 19 state membre NATO n-au ajuns la nici un rezultat; existau toate indiciile privind prelungirea, cel putin pana saptamana viitoare, a crizei declansate in interiorul Aliantei de exercitarea dreptului de veto de catre Franta, Germania si Belgia pentru a bloca trimiterea de armament in Turcia, pentru a o proteja in cazul inceperii razboiului cu Irakul. Cele trei "disidente" si-au explicat foarte clar demersul: blocand inceperea pregatirilor militare pentru eventualitatea unui razboi in Irak, ele au dorit sa amane - nu sa opreasca - aceste pregatiri, considerand inoportuna inceperea lor inaintea epuizarii tuturor cailor diplomatice. In mod obisnuit, deciziile militare de acest gen in cadrul Aliantei se iau dupa adoptarea unei rezolutii in Consiliul de Securitate autorizand o actiune militara, si nu inaintea acesteia, au argumentat oficialii francezi. Parisul doreste ca reuniunea Consiliului Nord-Atlantic sa discute cererea americana de sustinere a campaniei din Irak abia dupa adoptarea unei noi rezolutii in Consiliul de Securitate care sa autorizeze atacarea Irakului. Ambasadorii Frantei, Germaniei si Belgiei au mai declarat ca nu se opun protejarii Turciei in caz de pericol, insa nu considera ca securitatea acestei tari este amenintata in prezent. Ei au indicat ca nu-si vor schimba punctul de vedere si ca nu vor accepta sa discute despre o eventuala campanie militara decat dupa 14 februarie, data la care va fi prezentat in Consiliul de Securitate raportul sefului misiunii de inspectori ai ONU in Irak, Hans Blix, si numai in cazul in care concluziile documentului ar demonstra ca recurgerea la forta ar ramane singura solutie de rezolvare a crizei irakiene. Cum parerea celor trei este gata formata - si anume ca, in momentul de fata, nu se justifica declansarea unui atac impotriva Irakului -criza din interiorul Aliantei se anunta de durata. Politica externa si de securitate comuna a UE - o utopie Disensiunile dintre membrii Uniunii Europene pe tema Irakului sunt mai mari, chiar, decat acelea din NATO. O parte dintre membrii UE, in frunte cu Marea Britanie, sustin neconditionat pozitia americana. Acestia sunt: Danemarca, Italia, Spania, Portugalia. In tabara "pacifistilor" se afla, alaturi de Franta, Germania si Belgia, si Grecia, Luxemburg, Austria si Suedia, celelalte state ale Uniunii preferand sa se abtina de la formularea unei pozitii clare. In aceste conditii, conceptul de "politica externa si de securitate comuna", unul dintre pilonii esentiali ai constructiei europene, isi pierde orice valoare. Demersul Greciei, presedintele in exercitiu al UE, de a incerca din nou formularea unei pozitii comune la nivel european, pare dinainte sortit esecului, divergentele dintre cele doua tabere fiind mult prea pronuntate. A fost nevoie de mai multe zile de demersuri diplomatice intense doar pentru a-i convinge pe Cei 15 sa participe, la inceputul saptamanii viitoare, la un summit european destinat crizei din Irak. Cum reuniunea nu va dura decat doua zile, pare greu de crezut ca se va ajunge la un consens intr-un timp atat de scurt.