Neamul şi naţiunea

„Neamul nostru românesc!” este doar un exemplu de sintagmă, adesea politicianistă, pe care o auzim des, mai ales acum în prag de campanie electorală. A auzit cineva expresia: „neamul nostru american”? Dacă da, înseamnă că aţi tradus greşit: ei vorbeau despre naţiune!

Nu judec în niciun fel nici declaraţiile Ambasadorului Pettit şi nici ale celor care au reacţionat public la spusele dumnealui. Toată dezbaterea, pentru mine, se reduce la o confuzie specifică spaţiului nostru cultural, între cetăţenie şi etnicitate, respectiv între naţiune şi neam.

Pentru occidentul multicultural, abordarea etnicistă a cetăţeniei este stranie, dar este comună în statele est-europene. Noi gândim în termeni etnici, ei – cei din occident – în termeni de cetăţenie (de exemplu, în Franţa nu este recunoscută nici o etnie, toţi fiind membri ai naţiunii franceze - cetăţeni francezi).

Pentru a ne lămuri rapid, ilustrativ, vă propun spre analiză doar câteva diferenţe, fără pretenţia unei liste exhaustive.

Între neam şi naţiune:

·      Neamul indică o legătură de rudenie, naţiunea o formă de organizare politică şi socială.

·      Neamul poate genera o etnie, în timp ce naţiunile, începând cu secolul XIX, au format state.

·      Neamul face apel la cutume şi credinţe supranaturale, în vreme ce naţiunea are legislaţie şi instituţii ce asigură securitatea populaţiei.

·      Neamul e autosuficient; naţiunea presupune un contract social.

·      Neamul are obiceiuri şi tradiţii. Naţiunea are instituţii culturale şi sistem educaţional.

·      Neamul are o credinţă; naţiunea are mai multe.

·      Neamul are o origine cumună; naţiunea are rădăcini ramificate.

·      Un neam poate aparţine mai multor naţiuni şi, totodată, o naţiune este compusă din mai multe neamuri.

·      Nouă ne pasă de neam, altora nu, însă cetăţenia este imperativ relevantă în orice relaţie publică.

Drept urmare, naţiunea moldovenească (a se citi Republica Moldova) nu e România (a nu se citi românii), pentru că e un stat diferit şi implică un alt contract social. Moldovenii pot fi de acelaşi neam cu românii (nimic mai adevărat), aşa cum românii pot fi acelaşi neam cu moldovenii, nimeni nu neagă asta; la fel este şi relaţia cu românii din Valea Timocului sau din Ţinutul Herţei.

Ambasadorul American a vorbit despre cetăţenii statului moldovenesc, nu despre neamul moldovenesc. Iar, vrem nu vrem, cetăţeni ai Republicii Moldova sunt şi cei care fac parte din neamul ruşilor, ucrainienilor, găgăuzilor, romilor, evreilor etc.

Deci, toată lumea are dreptate în această dezbatere, depinde doar care sunt referinţele noastre – orientale sau occidentale – în înţelegerea relaţiilor sociale şi contractuale.

Poate, cred eu, nu ar strica o lecţie de cultură civică pentru elevii noştri privind conceptele de naţiune, etnicitate, neam, rudenie, cetăţenie etc.: măcar am înţelege în viitor la ce se referă cei din occident şi să ne înţelegem raţional-politic, fără supărare şi fără să activăm, pe pilot automat, discursul emoţional-sangvin.

P.S. Am adăugat imaginea de mai sus la întâmplare, a fost prima imagine care a apărut, din baza de date adevarul.ro, ca răspuns la cuvântul cheie „neam”! Astfel, şi din acest motiv, consider că e o imagine ilustrativă pentru supremaţia neamului nostru faţă de naţiunea noastră!