Necunoscutele de care se înconjoară COVID-19

Evoluţia epidemiologică din ţara noastră se menţine pe o pantă descendentă, cu circa 150 de cazuri zilnice, iar Ministerul Sănătăţii se pregăteşte să afle care este numărul real de români care s-au infectat. Toate în timp ce virusul rămâne în multe privinţe un mister pentru medicii epidemiologi

Ministerul Sănătăţii a anunţat demararea studiului care urmează să spună câţi dintre noi suntem imuni la COVID-19. Testarea populaţiei se va face în perioada iulie-septembrie şi va cuprinde peste 29.000 de persoane din toată ţara. „Urmărim determinarea gradului de răspândire a infecţiei SARS-CoV- 2 în populaţia României, pentru a putea fundamenta adecvat viitoarele măsuri de protecţie a sănătăţii populaţiei. Institutul Naţional de Sănătate Publică va coordona tehnic proiectul, va prelucra şi va analiza datele, astfel încât în luna septembrie să avem primele rezultate”, a anunţat ministrul Nelu Tătaru.

Acest studiu va oferi informaţii esenţiale despre modul în care România a trecut prin pandemia de COVID-19. „Ne va arăta proporţia de persoane care au anticorpi împotriva noului coronavirus, la nivel naţional. Studiul va fi semnificativ din punct de vedere statistic, la nivel naţional şi la nivel regional, pe sexe şi pe grupe de vârstă, ceea ce este extrem de important. Spania şi Franţa au început deja testarea, iar Italia se pregăteşte şi ea să înceapă, în această lună, un studiu similar. Vom şti care sunt categoriile de vârstă cele mai afectate, unde a fost circulaţia virusului mai intensă, vom şti care au fost persoanele care prezintă comorbidităţi şi au fost mai mult afectate. Am putea să estimăm că undeva între 2 şi 3% va fi rezultatul acestui studiu naţional, dar rămâne ca acest lucru să fie validat, încât să poată constitui o bază pentru politicile de sănătate publică din perioada următoare” a spus profesorul Alexandru Rafila.

Şi autorităţile din Grecia au anunţat că începând de săptămâna viitoare vor efectua teste pe bază de anticorpi pe 16 dintre insulele sale, măsură considerată esenţială pentru reluarea în siguranţă a sezonului turistic. Până acum, laboratoarele mobile de sănătate au colectat probe de pe insulele Milos, Sifnos, Folegandros şi Kimolos, urmând să fie testat întregul complex insular Cyclades, care include destinaţii populare de vacanţă, precum Mykonos şi Santorini.

Panta se menţine descendentă

Între timp, la peste trei luni de la apariţia virusului pe teritoriul României, evoluţia epidemică îşi menţine panta descendentă, tot mai evidentă în ultima perioadă, însă autorităţile şi specialiştii epidemiologi atrag atenţia că trebuie să rămânem în continuare vigilenţi. 

Autorităţile au anunţat miercuri 152 de noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus, în uşoară creştere faţă de ziua precedentă, când fuseseră anunţate doar 119 cazuri. Astfel, chiar dacă ţara noastră se apropie de pragul de 20.000 de îmbolnăviri, ajungând în prezent la 19.669, 13.800 dintre acestea, adică 70,1%, reprezintă persoane vindecate. Numărul cazurilor active din ţara noastră a ajuns la puţin peste 4.600, în condiţiile în care în vârful epidemiologic din ţara noastră de la finalul lunii aprilie erau înregistrate peste 7.700 de cazuri active. De remarcat că numărul testelor efectuate în ultima zi a fost de peste 10.500, aproape dublul zilei precedente. Numărul persoanelor decedate ca urmare a infecţiei cu COVID-19 a ajuns la 1.288, însă în ultimele patru zile au fost înregistrate sub zece decese pe zi.

Chiar preşedintele Iohannis a subliniat miercuri, într-o declaraţie de presă, că această evoluţie pozitivă nu trebuie să ne facă să uităm de măsurile de protecţie. „Virusul este încă în societate. Este foarte important să fim conştienţi de aşa-numita noua normalitate în care vom trăi. Încercăm să relaxăm cât mai mult restricţiile, însă e clar că acum răspunderea revine fiecărui român. Purtatul măştii, distanţarea, spălatul pe mâini rămân extrem, extrem de importante pentru a nu pierde controlul acuma la sfârşit, asupra acestei epidemii”, a spus şeful statului.

Profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a caracterizat ca îmbucurătoare aceste cifre în scădere, dar a atenţionat că acest lucru „nu înseamnă că trebuie să renunţăm la măsurile de protecţie individuală şi să revenim la un comportament care poate favoriza transmiterea virusului”. „Nu există niciun fel de informaţie obiectivă care să arate că transmisibilitatea e mai mică în această perioadă. E posibil ca sezonul cald să afecteze transmisibilitatea, dar virusul în sine nu şi-a schimbat caracteristicile. E mult mai important să rămânem pe trend descendent decât să facem experimente, prin care renunţăm la măsurile de protecţie şi să constatăm eventual că apar focare”, a subliniat acesta.

O altă necunoscută priveşte efectele pe termen lung ale infecţiei SARS-CoV2, pentru că, dincolo de plămân, acest virus are o plăcere perversă pentru inimă, rinichi şi ficat, ceea ce îl face un virus deosebit de periculos. Gabriel Diaconu, psihiatru

Ce alte necunoscute rămân cu privire la noul coronavirus

Deşi în ultimele şase luni eforturile comunităţii ştiinţifice s-au concentrat aproape în exclusivitate asupra înţelegerii noului coronavirus, rămân în continuare mai multe incertitudini importante cu privire la modul în care acest virus acţionează asupra corpului uman şi care sunt efectele sale pe termen lung. Dincolo de numărul total de infectări, nu ştim în continuare, de exemplu, care este cantitatea de virusuri necesară pentru o infecţie, sau de ce unele persoane dezvoltă forme mult mai grave, iar altele au doar simptome uşoare, sau de ce riscul pentru bărbaţi este mai mare şi, poate cel mai important pentru a estima viitoarele apariţii ale virusului, cât anume durează imunitatea dobândită în urma infectării.

„În primul rând, atunci când vorbim de necunoscute cu privire la acest nou virus, aş evidenţia variabilitatea genetică şi felul în care o să evolueze din punct de vedere al mutaţiilor, în aşa fel încât să ştim dacă el va fi mai agresiv, mai puţin agresiv. Apoi, e prima dată când avem, cel puţin în ultimul secol, un fenomen de o asemenea amploare şi modul în care el trebuie gestionat, pentru că vedem că Europa merge bine în acest moment, dar alte continente nu. Se ridică astfel necunoscute cu privire la gestionarea pandemiei în viitorul apropiat, în contextul în care va exista riscul permanent al unor noi cazuri de import. Întreg fenomenul pare greu de închis. Şi în ceea ce priveşte faptul că unele persoane fac forme severe iar alţii par a nu avea deloc simptome, deşi avem ceva răspunsuri, ele nu sunt 100% certe. Aici cred că este până la urmă şi factorul de imprevizibil pe care-l are în general o infecţie virală. Motiv pentru care infecţiile virale sunt mult mai de temut decât cele bacteriene. Sigur, unele explicaţii există, în general cei care au un sistem imunitar echilibrat răspund mai bine, iar cei mai mulţi dintre pacienţii care fac forme severe sunt cei cu boli cronice, despre care ştiu sau nu ştiu. În ceea ce priveşte imunitatea, opinia majoritară este că cei mai mulţi vor căpăta anticorpii protectori, dar nu putem şti exact încă care este perioada în care această imunitate va persista. Nu au trecut încă 6, 12 luni în care să putem trage o concluzie în acest sens”, a declarat medicul epidemiolog Adrian Marinescu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioanse „Matei Balş” din Capitală.

Prima mare necunoscută cu privire la acest agent patogen este cum omoară, este de părere medicul psihiatru Gabriel Diaconu. „Dacă înţelegem cum omoară putem să acţionăm şi preventiv şi sub forma unei acţiuni salvatoare de viaţă. Apoi, al doilea lucru, în momentul în care aflăm cum omoară o să putem să revenim asupra cazurilor documentate, a persoanelor care au avut acest virus şi au decedat, o să putem înţelege mai bine diferenţa dintre a murit de sau a murit cu acest virus. Este o necunoscută pentru că există o parte vizibilă a pandemiei, formată din cei diagnosticaţi şi cei care dintr-un motiv sau altul, fie că nu au fost teste, nu au avut simptome majore, sau nu au avut simptomele raportate ca fiind cele frecvente, au rămas nediagnosticaţi. Dintre aceştia din urmă, o parte s-au vindecat iar alţii au decedat. Atunci, când vom înţelege cum omoară acest virus, vom putea reveni asupra unor decese petrecute în această perioadă, unde chiar dacă nu a existat un diagnostic formal, semnele vor indica un deces cauzat de acest virus în baza patologiei post-mortem. O altă necunoscută este comportamentul în timp al infecţiei cu acest patogen, încă este speculativ dacă infecţia cu acest virus dă imunitate durabilă, aşa cum se întâmplă cu anumite virusuri hepatitice, sau vom vorbi de o imunitate sezonieră, aşa cum se întâmplă cu majoritatea virusurilor ce dau infecţii respiratorii acute. Apoi se pune problema dacă această imunitate este salientă, adică chiar dacă nu este definitivă, o următoare infecţie să fie mai puţin agresivă, sau dacă, dimpotrivă, vom avea serotipuri care a doua oară fac infecţii mai grave”, a declarat psihiatrul Gabriel Diaconu.