Societate

articolul urmator

Nelinişti alimentare în vremea coronavirusului

3
27 Mar 2020 12:27:33
Dimitrios Drisis
FOTO AFP
FOTO AFP

Securitatea alimentară se referă la „accesul permanent la o cantitate suficientă de alimente nutritive”. Odată cu răspândirea la nivel global a virusului COVID-19 este unanim acceptat faptul că securitatea alimentară se va reduce dramatic.

Perspectiva Economică Intermediară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a confirmat în urmă cu câteva zile că impactul COVID-19 asupra economiei globale va fi extrem de sever. Restricţiile privind circulaţia persoanelor, bunurilor şi serviciilor, frontierele închise, lanţurile de aprovizionare ineficiente, comportamentul neregulat al consumatorilor şi măsurile de restricţionare a producţiei, fragilizarea economiilor naţionale, toate acestea au schimbat inclusiv modul în care alimentele sunt produse, stocate şi distribuite.

Să ne uităm la sistemele care produc şi distribuie porumbul, grâul şi orezul, cele mai importante trei culturi agricole pentru sistemul nostru alimentar. Scăderea costurilor pentru transportul internaţional, globalizarea şi transparentizarea preţului dictată de tehnologiile moderne au generat o piaţă globală eficientă, independentă, dar şi fragilă. Pandemia cu COVID-19 va afecta fluxul de mărfuri şi servicii la nivelul mai multor industrii, inclusiv al celei agricole. În următoarele două luni, în România toate eforturile trebuie îndreptate spre înfiinţarea culturilor de primăvară şi protejarea culturilor de toamnă, ce vor fi apoi recoltate pe perioada verii. Vorbim despre un proces esenţial care va asigura disponibilitatea alimentelor de bază, veniturile  gospodăriilor agricole şi stabilitatea întregii economii naţionale.

În acest context, agricultura României va avea nevoie de anumite produse, precum fertilizanţi sau îngrăşăminte, produse chimice de protecţie a recoltelor şi seminţelor care nu sunt întotdeauna fabricate la nivel local. Transportul deficitar din această perioadă va întârzia livrările acestor produse către fermieri. Sunt de aşteptat scurtcircuite în aprovizionarea cu aceste produse esenţiale pentru viabilitatea viitoarelor recolte acum, când graniţele dintre statele membre UE sunt blocate şi nu există o disponibilitate de muncă a resursei umane, iar perioada carantinei este de 14 zile.

Serviciile din industria agricolă sunt un alt punct nevralgic, în acest moment. Serviciile de logistică internă şi munca pe teren sunt deja reduse din cauza ameninţării extinderii pandemiei: multe dintre companiile din domeniu sunt nevoite să îşi desfăşoare activitatea la distanţă, întâlnirile cu fermierii sunt interzise, iar fermierii sunt şi ei refractari în a primi vizitatori. Aşadar, chiar dacă multe dintre procesele agricole sunt mecanizate, resursa umană pe teren este indispensabilă. Dacă perioada de semănat din primăvara acestui an nu se va derula normal, producţia va scădea, iar stocurile se vor epuiza, crescând presiunea asupra importurilor agricole, a preţurilor pe plan global şi, extins,  asupra economiei naţionale.

O dilemă şi practică şi etică

În acest moment, în ciuda pandemiei, oferta alimentară a rămas în general stabilă şi, cu câteva excepţii, preţurile la produsele alimentare din ţară au rămas în mare aceleaşi, datorită disponibilităţii mari a stocurilor de produse şi a funcţionării corecte, încă, a procesului de aprovizionare.

Ţările ca România, unde agricultura reprezintă o proporţie mare din PIB, au o dublă provocare: să-şi hrănească propria populaţie şi, în acelaşi timp, să menţină în viaţă comerţul internaţional  pentru a-şi acoperi propriile nevoi financiare. Dar cu cât măsurile restrictive se prelungesc şi numărul ţărilor lovite de pandemie e mai mare, cu atât se va adânci şi presiunea asupra întregului sistem alimentar. Dacă nu repornim agricultura şi nu restabilim lanţul de aprovizionare cât de curând, stocurile de produse alimentare se vor diminua, generând creşteri de preţ, ceea ce va afecta segmentele vulnerabile ale populaţiei. 

Cum rezolvăm dilema tehnică şi etică în acelaşi timp? Cum repornim agricultura, dar protejăm şi oamenii? Salvăm oamenii astăzi sau producem alimente pentru a-i salva mai târziu?

De veghe în lanul de secară. Ce măsuri trebuie luate în România pentru a sprijini sectorul agricol?

În următoarele două luni trebuie să se desfăşoare lucrările de înfiinţare a culturilor de primăvară şi, implicit, de protecţie a plantelor, ca să avem ce recolta la vară şi în toamnă. Guvernul trebuie să-si îndrepte atenţia şi spre agricultură. Fără un an agricol productiv, vom avea cu toţii de suferit: populaţia, fermierii şi întreaga economie naţională.

Pentru ca oamenii să rămână sănătoşi, dar şi productivi, Guvernul ar trebui să înceapă să dezvolte planuri de acţiuni prin care să le asigure fermierilor bunurile necesare pentru următoarele două luni, fără să le pericliteze sănătatea. În caz contrar, preţurile alimentelor de bază vor exploda. Acesta este poate cel mai sensibil aspect de care Guvernul trebuie să ţină cont atunci când va stabili politici publice referitoare la ajustarea stocurilor de alimente de bază şi la protejarea grupurilor vulnerabile, fără posibilităţi financiare. Răspândirea COVID-19 va crea noi provocări şi în ceea ce priveşte accesul la alimentele de bază pentru grupurile mari de persoane aflate în carantină.

Companiile private fac ce pot, dar nu pot acoperi întreaga problematică: în locaţiile în care ADAMA operează, există deja un sistem bine stabilit de tele-muncă şi tehnologii care ne permit comunicarea în condiţiile de distanţare socială impuse, iar lucrurile funcţionează în parametri normali.

Are România capacitatea să creeze o plasă de securitate socială pentru populaţia vulnerabilă?

Potrivit proiectului Borgen, procentul românilor care trăiesc sub limita sărăciei a fost de 25,4% în 2017. Ne aşteptăm ca epidemia cu virusul COVID-19 să adâncească inechităţile existente prin pierderea veniturilor şi creşterea preţurilor la produsele alimentare. În acest context, susţinerea populaţiilor vulnerabile, mai ales din mediul rural, pentru a face faţă creşterii potenţiale a preţurilor şi disponibilităţii reduse a bunurilor de bază, ar trebui să devină o prioritate.

COVID-19 va deveni o parte importantă a istoriei noastre. E prea devreme să  decelăm acum, în plină criză, lecţiile învăţate. Dar un lucru este clar: ca să supravieţuim este fundamental să ne alimentăm cu energie pozitivă, informaţii de bună calitate, înţelepciune şi… hrană. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Tomescu Tom
27.03.2020, 12:41:40

" Nelinisti alimentare " ? Agricultorii/ legumicultorii ...ce au pregatit din iarna productia de legume, zarzavat .. mult asteptatele trufandale .. ce fac oare cu marfa lor in zilele astea ? O gasim cumva in supermarket-uri ? Sau este aruncata la gunoi .. din lipsa de .... ? Sau sunt mai bune cele din import ? Trebuie sa manance si importatorul ceva ...nu-i asa ?

+1 (1 vot)
Marcel Mihnea
29.03.2020, 21:58:17

Toate cabinetele medicale din lumea civilizata sint inchise si nici un doctor nu mai e acolo. Totul se face online. Tratamente si consultatii doar prin telefon. Doar in Romania li se mai cere doctorilor sa se inarmeze cu nurofen si paracetamol si sa se duca in prima linie.

Constantine Constantine
4.04.2020, 17:07:57

Si mie mi se pare corect ca in actuala situatie sa poti cumpara medicamentele online doar pe baza asigurarii medicale.Iei legatura cu medicul de familie care poate merge la munca fara sa presteze (chiar ca nu mai are nici un sens) sau prelund fisele medicale ale pacientilor poate sa lanseze catre farmacii comenzi ce pot fi expediate prin curieri la pret modic.Mai dai un ban dar stai in fata, adica nu te expui mergind la un cabinet care geme de oameni suferinzi si apoi sa colinzi farmaciile pentru a comanda mediacmente necesare. Cit despre nelinistea alimentara , ea exista si deja face presiuni asupra buzunarelor noastre prin faptul ca alimentele s-au scumpit iar in mediul riral se practica specula deoarece cei trecuti de 65 de ani nu au timpul necesar ca in 2 ore sa ajunga la un supermarket unde ar gasi de toate si nici posibilitati de deplasare deoarece majoritatea curselor locale s-au suspendat din lipsa de calatori. Pentru acestia e aproape imposibil sa ajunga la o banca ca sa-si ridice pensia sau sa aiba acces la conturi.Si acest neajuns va crea cea mai mare neliniste alimentara: sa ai bani si sa nu poti sa-ti cumperi cele necesare.