Societate

articolul anterior articolul urmator

Noaptea, pe furiş

0
22 Aug 2012 22:47:43
Sabin Orcan

Cred că trebuie să ne uităm cu mare atenţie la Mona Pivniceru şi la primele sale mişcări ca ministru al Justiţiei.

Noaptea de miercuri spre joi, 28 spre 29 iunie, 2006. Restaurantul Diesel din Capitală. Premierul Tăriceanu dă o chermeză în cinstea supravieţuirii unei moţiuni de cenzură. În aburii alcoolului, se degajă ideea unei năprasnice lovituri de imagine în beneficiul PNL: retragerea trupelor din Irak, pe motiv de multe victime (două până la acel moment), economii la buget şi că, în general, e bine să fie pace în lume. Anunţul oficial e făcut a doua zi şi lasă cu gura căscată pe toată lumea -  la propriu: de la Washington la Londra şi de la Bucureşti la Bruxelles. Războinicii păcii repurtează o strălucitoare înfrângere o zi mai târziu, când CSAT respinge propunerea. Toată lumea - la propriu - răsuflă uşurată, dar ne cam bate obrazul.

Noaptea de luni spre marţi, 6 spre 7 mai, 2007. Ministerul Justiţiei. Ministrul Tudor  Chiuariu trimite la CSM un fax prin care cere revocarea procurorului Doru Ţuluş, şef de secţie în DNA. Dacă a doua zi CSM dădea avizul, oricum consultativ, preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu probabil că ar fi aprobat revocarea. Indignarea publică şi nervozitatea de la Bruxelles au calmat situaţia, dar raportul de ţară a sancţionat tentativa nocturnă a lui Chiuariu.

Noaptea de joi spre vineri, 5 spre 6 iulie, 2012. Palatul Victoria. Premierul Ponta convoacă în pripă Guvernul şi emite Ordonanţa de Urgenţă nr. 41, prin care era abolit cvorumul de la referendumul de demitere a preşedintelui. Ordonanţa se publică în Monitorul Oficial pe la ora 21.30. Europa, America şi toată lumea civilizată iau foc. Ponta merge la Bruxelles şi promite să anuleze ordonanţa, dar nu prea se ţine de cuvânt: cvorumul rămâne, dar nu dispar din ordonanţă şi alţi drăcuşori, care favorizează frauda la vot. Ponta revine în ţară cu o monitorizare mult mai strictă pe Justiţie şi cu speranţe nule de Schengen în viitorul imediat.

Noaptea de miercuri spre joi, 1 spre 2 august, 2012, ora 22.00. Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministrul Victor Paul Dobre convoacă doi chestori şi-i pune să anunţe în scris  Curtea Constituţională că „MAI nu-şi asumă veridicitatea datelor din listele electorale permanente". Adresa îşi face efectul: Curtea se arată debusolată şi amână verdictul de invalidare a referendumului. Uneltitorii de noapte devin titluri de dosar penal.

Domnii de mai sus şi toţi cei asemenea lor trebuie să reţină un lucru. Democraţia liberală, care stă la temelia Americii şi a Europei civilizate, urăşte definitiv, printre altele, un lucru: impredictibilitatea. Te poţi aştepta la surprize de la duşmani, dar nu de la prieteni. Prietenii aşteaptă de la tine onestitate, nu mişcări bruşte prin care le testezi vigilenţa. Când Barroso vorbea de „zdruncinarea încrederii" de către Guvernul de la Bucureşti, exact la aşa ceva se referea. Asta explică şi reacţia vehementă a lumii civilizate faţă de puciul din iulie, şi nu conspiraţiile mondiale împotriva României la care visează, când nu doarme, Crin Antonescu.

Din acest motiv, cred că trebuie să ne uităm cu mare atenţie la Mona Pivniceru şi la primele sale mişcări ca ministru al Justiţiei. Poate că suntem nedrepţi cu domnia sa. Poate că şi doamnei Pivniceru îi repugnă impredictibilitatea şi guvernarea de noapte. Dar anturajul său, şi mai ales cazierul acestuia, nu o ajută deloc. 

Liviu Avram este redactor-şef adjunct "Adevărul"


Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările