Reporterii îi întreabă la sosire: de unde veniţi? Buşteni, Oradea... din toată ţara. Aduşi cu autocarele. Vasăzică, 10 ore pe drum, la venire, cel puţin 3 ore partida (cu intrări şi ieşiri din stadion), alte 10 ore la întoarcere. Că nu presupun că Federaţia de fotbal i-a hrănit şi cazat peste noapte, la Bucureşti.

Ba chiar citesc că le-au fost confiscate merele (şi o caserolă cu Spiderman, deh, copii!), la intrarea în stadion, să fim siguri că nu mai mănâncă nimic copilul, o oră şi jumătate. Eventual, dacă îi e foame, să cumpere de la organizatori!

Aşadar, 30.000 de copii ţinuţi la o activitate continuă de 24 de ore, nedormiţi, nu ştiu cât de hrăniţi şi cu 2 zile de şcoală sărite (că a 2-a zi vor dormi neîntorşi!).

Cine a pus la cale dezmăţul ăsta şi mai ales cine a aprobat? Ce spune Autoritatea pentru protecţia copilului? E mai important fotbalul şi imaginea lui decât bunăstarea copiilor?

Lasă că n-am fi văzut o asemenea operaţiune de proporţii pentru ca elevii sa fie aduşi cu autocarele la un prestigios festival de film, de exemplu, sau o olimpiadă de matematică! E clar că e indusă astfel, în capul copilului, ierarhia răsturnată a importanţei sociale a lucrurilor: a fi ultras e mai important decât orice altceva, căci beneficiază de sprijinul autorităţilor , beneficiază de un ceremonial grandios (s-a schimbat şi programul mijloacelor de transport în comun!) şi primeşte recunoaştere colectivă.

Dacă voiau să-i folosească drept spectatori, de ce nu i- au adus de la distanţele mari cu avionul, că fotbalul, fiind o afacere care vinde jucători cu milioane de euro, are, desigur, bani?

Toată această acţiune de anvergură, folosind copii, mi se pare nepotrivită, dacă nu chiar ilegală, pentru că produce traume fizice la mii de copii (24 de ore nedormiţi şi nemâncaţi), traume sufletesti (că bănuiesc că rezultatul nul nu-i vreo victorie care să-i bucure) şi, pe termen lung, le răstoarnă scara de valori, plasând chibiţarea la fotbal în vârful ierarhiei, căci la vreo olimpiadă de matematică sau de cercetare spaţială, de pildă, nu primesc ajutor individual sau pentru echipă, nici cu plata drumului până unde se ţine competiţia!

Vom vedea întrebări din partea autorităţilor şi sancţiuni pentru această ridicolă şi obositoare cruciadă a copiilor? Iar cele două zile de chiul de la şcoală se recuperează? Că neuronii pierduţi din cauza oboselii sunt duşi pentru totdeauna.