Societate

articolul anterior articolul urmator

O nouă comunicare socială

8
27 Dec 2012 19:22:31
Radu Preda

Am putea deosebi ţările după zgomot. Situaţia este prea bine cunoscută celor care călătoresc mult: ajungi la hotel, nu cunoşti deloc sau doar parţial oraşul, iar ţara în care te afli o ştii numai din astfel de vizite scurte, pe fugă. Dai drumul la televizor. Deja primele trei-patru canale te lămuresc unde ai nimerit.

În Letonia, de pildă, unde am fost acum câţiva ani, tonul este scăzut. În Italia, în schimb, cum se poate bănui, entuziasmul mediteranean se aude din prima. Un registru calm domneşte transmisiile elveţiene, ca să nu amintesc de cele nemţeşti. Inclusiv la Chişinău poţi face experienţa unui calm de fond. Ţările scandinave sunt surprinzător de zglobii. Grecii sunt mari prieteni ai dezbaterilor la limita strigătului şi a imprecaţiei. La polul opus, în spaţiul de limbă arabă, monotonia are un efect sedativ, la concurenţă cu posturile religioase din Spania. Liberalismul controlat al Turciei se traduce prin emisiuni pe format american, spectaculoase şi ţipătoare. Chiar dacă nu înţelegi toate limbile, cantitatea de decibeli te ajută să îţi faci o impresie. Aşa, la prima audiţie. Schimbând perspectiva, oare cum ne „auzim” noi?

Cel puţin în ultimele luni, România a fost o ţară infernal de zgomotoasă. Nu doar din cauza campaniei electorale. Din 1989 încoace, mass media nu a reuşit să convingă prin ton, nu doar prin volum. Televiziunea publică devenind una de nişă, direcţia o dau posturile private, iar acestea au propriile partituri. Interpetarea lor este lăsată, de regulă, pe seama amatorilor. La peste două decenii de la recâştigarea libertăţii de exprimare, majoritatea celor care se angajează să intre în „pactul comunicării” o fac după ureche. Nu doar dezacordurile caracterizează ieşirea pe ecran, pe pagina de ziar sau în eter. Mult mai grave sunt absenţa preocupării pentru aprofundarea temei şi prezentarea părerii personale drept informaţie obiectivă.

Ceea ce a reuşit să ne arate recenta agitaţie politică este faptul că o astfel de practică mediatică se dovedeşte periculoasă mai ales în momentele de cumpănă. Mass media ajunge să fie ea însăşi parte a crizei, cauză de tensiuni, sursă de polarizări şi instrument făţiş al manipulării. Cu notabile excepţii, jurnaliştii şi secunzii lor, analiştii, au oferit în ultimele luni un spectacol dezgustător al partizanatului. Şi aceasta în condiţiile în care România este ţară membră NATO, reprezintă graniţa de Est a UE, are trupe trimise în diferite misiuni internaţionale şi se află la întretăierea blocurilor marilor interese regionale şi mondiale.

Sigur, pentru acest derapaj mediatic al României de azi nu pot fi făcuţi responsabili doar jurnaliştii. Printre aceştia se află oameni de caracter, cu idei şi viziuni. Conştiinţa acestora este însă prizonieră sistemului sau, mai direct spus, celor care îi plătesc. Până la un punct, nimic excepţional. În toate ţările importante ale lumii se dau lupte pentru controlul mass media. De la o societate la alta, lucrurile se petrec mai mult sau mai puţin rafinat, prin intermediari, agenţii de consultanţă sau firme de lobby. Ceea ce însă diferenţiază ţările între ele, dincolo de nivelul zgomotului public, este existenţa unor mecanisme eficiente de control, în primul rând concurenţa din interiorul mass media.

Dacă ar gândi pe termen lung, patronii de media ar trebui să fie primii interesaţi de o presă cu adevărat liberă. Pentru că numai o mass media capabilă să echilibreze raporturile de forţe, să ţină în şah tendinţele abuzive, să denunţe actele de injustiţie, să sancţioneze derapajele politice, să citească atent şi competent evenimentele poate garanta o Românie stabilă, în care proprietatea privată este apărată, legea aplicată tuturor şi contractul respectat indiferent de semnatari. Numai o astfel de ţară ar putea încuraja afacerile prospere legale, realizarea bunăstării personale în context comunitar, adică nu cu preţul sărăcirii altora. Pentru a ajunge însă acolo avem nevoie de o nouă comunicare socială. Amânarea acesteia ar fi sinonimă cu prelungirea crizei şi, la urma urmei, dovada dispreţului faţă de 20 de milioane de români, spectatori neputincioşi, dar zgomotoşi, ai telenovelei propriei nefericiri.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Corneliu Todireanu
27.12.2012, 20:56:14

"...patronii de media ar trebui să fie primii interesaţi de o presă cu adevărat liberă. ... să denunţe actele de injustiţie,... legea aplicată tuturor şi contractul respectat indiferent de semnatari. Numai o astfel de ţară ar putea încuraja afacerile prospere legale, realizarea bunăstării personale în context comunitar, adică nu cu preţul sărăcirii altora."- Il vedeti in stare pe Voiculescu sa inteleaga asta?

+3 (3 voturi)
paradoxal
27.12.2012, 22:24:57

,Frumusetea este in ochii privitorului,asa spune un proverb arab,daca aplicam semantica acestui proverb in contextul media,rezulta ca Maruta Kapatos OTV s.a.m.d au audiente ridicate,datorita frumusetii din ochii ,telespectatorilor,in numar foarte mare ,sedusi de frumusetea subiectelor,delicatetea invitatilor,si mai ales de etica acelor Propietari de trusturi tv.(care gazduiesc ,din scopuri profitabile..fel si fel de emisiuni daunatoare educatiei si a bunului simt) Politic vorbind acum tot frumusetea din ochii multor telespectatori permite unui Mircea Badea ori altii ca el sa se vada la cote de audienta marita.enciclopedia mitocaniei spusa in direct. De exemplu,pe o pagina de analiza media. s-a publicat nu demult statistica celor mai mediatizate persoane,,publice, din Romania. Ei bine frumusetea majoritara din ochii publicului a fost orientata asupra lui x,y,si in cele din urma Becali Gusturile nu se discuta la mincare,dar in muzica si politica DA(parere personala) Trusturile media nu au nici un fel de ,remuscari de constiinta,, piata larga de consum,permite toate pachetele de emisiuni si oameni de prost gust. Deci citez din d-nul Todireanu Il vedeti in stare pe Voiculescu sa inteleaga asta? (si pe altii ca el)

+3 (3 voturi)
MelosNegros
28.12.2012, 13:09:59

...Retorică marinărească. Când le aminteşti acestor vuvuzele de premiile APTR ca şi de faptul că e vorba totuşi de singurul post afiliat CNN, atunci entuziasmul (negativ) al vuvuzelelor portocalii dispare subit.

-1 (1 vot)
Paun Al
27.12.2012, 22:08:29

Patronii media , ca si angajatii media nu au scopuri altruiste, nu sunt societati de binefacere , nu sunt idealisti . Pentru ei media este o afacere din care trebuie sa castige. Pentru julnalisti o meserie din care isi castiga existenta---daca au rating... Si o fac speculand lipsa de educatie, de cultura , usurinta cu care publicul ( romanesc in cazul nostru ) poate fi manipulat.Pe de o parte dau publicului cea ce acesta consuma , pe de alta parte formeaza public captiv similar cu vanzatorii de droguri : le tot dau doze pana ce publicul devine dependent. Doar educatia in familie , scoala.... poate contrabalansa ofensiva si influenta media . E o lupta dura . Si mijoacele media ( tehnice , financiare ) o fac sa aiba un avantaj net. Cu exceptii nesemnificative suntem si probabil vom fi "produse" media.

+4 (4 voturi)
viconte
28.12.2012, 11:53:48

" ... suntem şi probabil, vom fi ,,produse " media" Nu! Suntem produsul .. instinctului uman al Demnităţii, dragă Păun. Cui îi e predestinat ,,produsul media" ? - publicului. Iar Democraţia îi pune publicului în mană cantarul de a alege: e periculos.. au ba, ,,produsul"?. O Lege în care sondajul public (majoritatea) să dea verdictul de- a fi s-au a nu fi- a respectivului Organ mass-media e mai mult ca urgentă, frăţioare. Şi.. cu Demos înaine!

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările