Societate

articolul anterior articolul urmator

O surprizică...

5
11 Oct 2020 12:28:54
George Butunoiu

Obiectivul principal al recrutorului nu este să fie iubit de către cei pe care-i recrutează, ci să facă bani. Firmele de recrutare sunt plătite doar de către companii, nu de candidaţi, şi, prin urmare, lucrează exclusiv în beneficiul acestora, în caz de divergenţă de interese între acel angajator şi candidaţi.

De ce sunt încă atât de mulţi angajaţi care nu ştiu, sau nu înţeleg acest detaliu absolut elementar într-o lume capitalistă? C’est une très bonne question, cum ar zice bunul meu prieten PY…
 
Şi alt lucru elementar, pe care e suficient doar să-ţi pui puţin mintea la contribuţie ca să-l deduci şi singur: principala preocupare a recrutorului nu este să-i analizeze pe toţi cei pe care-i intervievează în profunzime, în cele mai mici detalii, şi să le descopere calităţile, ci dimpotrivă, să le scoată la suprafaţă defectele incompatibile cu jobul şi să-i elimine. Abia la sfârşit, după ce ai eliminat zeci, sau chiar peste o sută de candidaţi, uneori, te poţi concentra pe cei doi, trei rămaşi, şi să intri în discuţii de fond cu ei. Şi chiar şi atunci, analiza se face comparativ, unul cu celălalt, şi nu la modul absolut, cu “profilul candidatului ideal” pe care ţi-l dă întotdeauna clientul, chiar de la început. Dar de ce sunt încă atât de mulţi angajaţi care nu ştiu, sau nu înţeleg acest detaliu absolut elementar într-o lume capitalistă? C’est une très bonne question, cum ar zice bunul meu prieten PY…
 
Un manager e pus zilnic în situaţii neprevăzute, neaşteptate, şi e de aşteptat să aibă reacţiile şi să ia deciziile cele mai avantajoase pentru angajator. Asta mă interesează pe mine, ca recrutor, nu toate amănuntele tehnice despre joburile avute, pe care le pot citi şi singur în CV. Şi dacă înţeleg doar un sfert din ce citesc în acel CV, şi tot e suficient, în această fază a recrutării.
 
Or, cum îmi fac eu măcar o idee vagă despre cum ar reacţiona acel manager în situaţii neprevăzute? Sigur, pot lua ghidurile de interviu de pe Internet şi să-i pun toate întrebările pe rând: Domnule candidat, cum reacţionaţi când sunteţi pus într-o situaţie neprevăzută? Ce faceţi când un client vă pune pune o întrebare neaşteptată? Dar când v-o pune un subordonat?
 
Oricât s-ar pregăti candidaţii înainte de interviu, tot sunt interesante şi relevante răspunsurile lor la aceste întrebări. Totuşi, am şi eu momentele mele de spontaneitate şi de originalitate, ca să-mi menţin mintea în funcţiune, şi uneori le pun chiar eu câte o astfel de întrebare neaşteptată.
 
Am scris ieri un articol despre candidata care a trăit şi a lucrat 12 ani în UK, pe un post managerial, şi eu am întrebat-o cât de bine ştie engleza. Că a fost cu totul neaşteptată întrebarea, am văzut după reacţia ei.
 
Crezusem că-i fac un serviciu, i-am dat ocazia să-şi arate o mulţime de calităţi de care aveam nevoie la jobul pentru care făceam recrutarea: prezenţa de spirit, inteligenţa, experienţa în interacţiunea cu oameni dificili etc. Dar nu, ea a izbucnit şi m-a făcut cu ou şi cu oţet că ce întrebări prosteşti sunt astea, şi de ce nu o întreb ce a făcut ea în joburile englezeşti pe care le-a avut…
 
Când primeşti o întrebare stupidă, mai ales într-un astfel de context, prima reacţie cred că ar trebui să fie să încerci să vezi dacă nu cumva este o capcană, şi să te lămureşti dacă cel care ţi-a pus-o e prost sau doar face pe prostul. Dacă alegi visceral prima variantă, automat, fără să stai pe gânduri şi fără să încerci măcar să-ţi testezi ipoteza, s-ar putea să ai o surprizică! Cum ar zice Vladut, puştiul bunului meu prieten HC…
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Vanatorul/d.c.
11.10.2020, 14:56:48

”Obiectivul principal al recrutorului nu este să fie iubit de către cei pe care-i recrutează, ci să facă bani. Firmele de recrutare sunt plătite doar de către companii, nu de candidaţi, şi, prin urmare, lucrează exclusiv în beneficiul acestora, în caz de divergenţă de interese între acel angajator şi candidaţi.” Tocmai de aceea, de cate ori am avut nevoie de mai multi oameni, am venit in Romania si mi i-am recrutat personal , si tot personal m-am ocupat de legalizarea lor ca muncitori ”afara”..! Am evitat astfel ca niste ”recrutori” (”intermediari) sa-i jupoaie de bani si sa-i prosteasca cu tot felul ..promisiuni, sa-i duca cu presul, etc..! Nu am nici cel mai mic sentiment de respect fata de samsarii care se ocupa cu recrutarea (traficarea) fortei de munca..!

Felix Catus
11.10.2020, 16:57:02

Degeaba incerci sa dregi busuiocul, Intrebarea pusa acelei candidate cu 12 ani profesionali in UK nu dovedeste ca respectiva nu stie sa faca fata la o situatie neprevazuta, dovedeste ca ai pus o intrebare idioata si jignitoare pentru ea. Jignitoare, caci erai sa te indoiesti ca stie engleza? Esti expert in lingvistica? Idioata nu-ti mai spun de ce, poate ghicesti singur. Asta nu e intrebare care sa dovedeasca ca o persoana poate face fata unei situatii neasteptate, ci o tactica deliberata ca recrutorul sa debaraseze de candidat, punand intrebari nelalocul lor. Fiindca era femeie, ai vrut sa scapi de ea, umilind-o.Acum te mai miri ca spune la toti cum ai jignit-o Foarte bine face, felicitari doamnei!! In aceast articol incerci sa-ti justifici marlania fata de candidati, pe motiv ca ei nu te platesc. Faptul ca esti platit de Angajator nu justifica comportarea mitocaneasca fata de candidat. Candidatii nu-ti dau bani si nici nu trebuie sa te placa dar politetea, tactul si respectul fata de ei sunt cerinte majore pe care recrutorul trebuie sa le dovedeasca. In momentul cand iti bati joc de ei cum ai facut cu doamna in cauza, e timpul sa iesi la pensie si sa-ti petreci timpul pe o banca in Cismigiu. PS Tehnica debarasarii de candidat prin intrebari aiurea am vazut-o de multe ori in viata mea.

+1 (1 vot)
Sergiu Simion
12.10.2020, 12:38:56

Tehnica debarasarii cinice de unii candidati este o strategie certa pentru favorizarea altora si poate explica de ce suntem unde suntem ca societate . Cu astfel de "strategii" de tip " contrainformativ " ( " intrebari capcana ", provocari, insulte, etc ) care care elimina candidati cu calitati certe este de inteles cum ajung unii cu ...10 clase sefi pe la la ORNISS, profesori și conducători de doctorate după ce instanța le-a anulat diploma (falsa ) de bacalaureat ,etc. (https://pressone.ro/laurentiu-baranga-marele-maestru-impostor-ajunge-profesor-si-conducator-de-doctorate-dupa-ce-instanta-i-a-anulat-diploma-de-bac ).

+1 (1 vot)
Frau Falke
12.10.2020, 04:46:40

O noua buba logica. Un candidat care a lucrat vreo 5 ani pe o pozitie similiara, FII 1000% SIGUR ca a trecut prin situatii limita unde nu stia ce sa faca dar in final a gasit solutia. Logica ta functioneaza doar in doua (2) cazuri. Cazul #1: Motostivuitori si muncitori necalificati Cazul#2: Candidati fara experienta/proaspeti absolventi. Cind iti vine cineva din UK, ii pupi mina si ii lingi pantofii....ca nu se intimpla prea des asa ceva. Iti garantez eu ca este la 100m peste tot ce misca in Romania. Dar, precum ti s-a spus, cind esti nul, nici nu vad ce intrebari ai putea sa pui. Iti vine una care a lucrat 10 ani in microbiologie si are si vreun PhD. Ce intrebari poti tu oare sa-i pui? in afara de s-o intrebi cit e ceasul si cum ii se pare traficul din Bucuresti. Romanul se pricepe la orice. Fotbat politica clar. de aia Romania e in ultimul hal si la fotbal luam bataie de la pescari, fotbalisti amatori sau de duminica. Nu ma astept sa intelegi. Just for the record.

Felix Catus
12.10.2020, 09:10:48

@ Frau Falke Cand omul crede ca face un serviciu unui candidat cand il intreaba, dupa 12 ani profesionali in UK, cat de bine stie engleza iti dai seama ca nu ai cu cine discuta. Termenul lui de valabilitate e depasit de mult.

+1 (1 vot)
Modifică Setările